Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 851/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 851/
Ședința publică din 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg-M, cu sediul în Tg-M,- și Direcția Generală a Finanțelor Publice H în reprezentarea intereselor Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1273 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1273 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-, s-a respins excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de Ministerul Public - parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H; s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, și G, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice H, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; pârâții au fost obligați, în solidar, să plătească reclamanților sumele reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15%, începând cu luna februarie 2007 și până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și în continuare, urmând ca aceste sume să fie actualizate cu indicele de inflație calculate până la data plății efective; pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M a fost obligat să efectueze mențiunile în carnetele de muncă ale reclamanților; chematul în garanție a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat casarea sentinței atacate și în consecință, respingerea acțiunii introductive, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 3 și 9 Cod procedură civilă și ale art. 3041Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat că admiterea acțiunii deduse judecății prin care reclamanții au solicitat acordarea sporului de confidențialitate în procent de 15% ar echivala cu adăugarea de către instanță la legea de salarizare a funcționarilor publici, schimbând în acest fel sistemul de salarizare prevăzut de legiuitor.
Reclamanții au solicitat acordarea sporului de confidențialitate prevăzut de art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea OG nr. 19/2006, începând cu anul 2004, deși acest act normativ a intrat în vigoare începând cu data de 1 februarie 2006, astfel că solicitarea reclamanților contravine principiului neretroactivității legii.
S-a mai invocat faptul că reclamanții nu sunt îndreptățiți la acordarea sporului de confidențialitate, întrucât nu fac parte din categoriile profesionale prevăzute de actele normative care reglementează acordarea acestui spor.
S-a susținut totodată că în mod nelegal s-a dispus plata drepturilor bănești solicitate actualizate cu rata inflației, deoarece Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instituție bugetară nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază pentru respectiva cheltuială, iar cererea de obligare a pârâților să opereze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă s-a solicitat a fi respinsă în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M a solicitat casarea sentinței atacate și în consecință, respingerea acțiunii formulate de reclamanți, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat faptul că prin acordarea drepturilor salariale solicitate de reclamanți, instanța a adăugat la legea specială de salarizare a personalului auxiliar și pe de altă parte, reclamanții nu se încadrează în nici una din categoriile profesionale care conform legilor speciale sunt beneficiare ale sporului de confidențialitate.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat casarea sentinței atacate, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, respingerea cererii de chemare în garanție și pe fond, respingerea acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, neputând fi obligat la plata unor drepturi de orice natură către salariații altor instituții.
Referitor la cererea de chemare în garanție, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 60 Cod procedură civilă pentru formularea unei astfel de cereri, deoarece între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici un raport juridic care să dea naștere la obligații pe care trebuie să le îndeplinească Ministerul Economiei și Finanțelor, așa cum de altfel nu există nici un raport juridic între acest minister și reclamanții din prezenta cauză.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că legiuitorul a prevăzut expres și limitativ care sunt domeniile în care anumite informații sunt considerate clasificate și care sunt categoriile de personal cărora li se acordă sporul de confidențialitate de 15% și ca atare, drepturile salariale solicitate pot fi acordate numai în limita prevederilor legale.
Recursurile declarate au fost înaintate spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin decizia nr. 1952 din 23 februarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu -M având în vedere că prevederile art. I și II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale.
Examinând sentința atacată și având în vedere actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă reclamanții, și G, care sunt încadrați în funcția de șofer în structura Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita (fila 113 dosar fond) au solicitat obligarea în solidar a pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice H la plata sporului de confidențialitate de 15% pentru perioada februarie 2007 - februarie 2008, precum și pe viitor.
În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, prin care a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, prin care se stabilește obligația de confidențialitate a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora a constatat că personalul auxiliar de specialitate are dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut lunar.
Conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, iar prin dispozițiile alin.3 al aceluiași articol s-a prevăzut că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Din formularea textului de lege menționat rezultă fără echivoc faptul că funcțiile de agent procedural, aprod și șofer nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, fiind funcții conexe acestui personal.
Prin urmare, instanța de recurs reține că reclamanții, care sunt angajați în funcția de șofer, nu sunt îndreptățiți la acordarea sporului de confidențialitate, întrucât nu se încadrează în categoria personalului auxiliar de specialitate.
Față de cele ce preced, fără a mai fi necesară analizarea și a celorlalte motive de recurs, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H și va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamanți și a cererii de chemare în garanție, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, cu sediul în Târgu-M,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.1273 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, și G, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
pentru, fiind în
concediu de odihnă, semnează
Președintele instanței,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-30.06.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
