Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 959/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 959
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Rujița
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de reclamanta CAA și de pârâții () și împotriva sentinței civile nr. 440 din 10.03.2009, dată de Tribunalul Arad în dosar nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea pârâților-recurenți și avocat pentru pârâta-recurentă CAA.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâților-recurenți depune la dosar chitanța nr. -/14.05.2009 în cuantum de 760 lei și chitanța nr. -/14.05.2009 în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat și un înscris formulat de reclamantul prin care arată că reclamantul renunță la judecata recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul reclamantei-recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, în principal casarea sentinței recurate cu trimitere spre rejudecare a cauzei la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. Solicită respingerea recursului formulat de pârâta () conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul pârâților-recurenți solicită admiterea recursului pentru motivele expuse în cererea de recurs, modificarea sentinței atacate în ceea ce privește suma de plată ca prejudiciu creat societății și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă. Referitor la recursul declarat de pârâtul solicită să se ia act de renunțarea la judecata recursului și să se mențină ca legală și temeinică a sentința recurată. În ce privește recursul reclamantei solicită respingerea ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 440 din 10.03.2009 Tribunalul Arada admis în parte acțiunea intentată de reclamanta C - A A și a dispus obligarea pârâtei () la plata sumei de 42098,20, actualizată în funcție de rata inflației, în vederea recuperării prejudiciului cauzat ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor ce-i reveneau în fișa postului.
A fost respinsă acțiunea intentată împotriva pârâtului, reținându-se inexistența prejudiciului ca element esențial al răspunderii patrimoniale.
Împotriva hotărârii toate părțile au exercitat calea extraordinară de atac a recursului, cu precizarea că pârâtul a înțeles să renunțe la judecată.
Recursul declarat de reclamanta nu a fost motivat în drept, iar în fapt s-a susținut, în esență, că în mod nejustificat tribunalul a reținut concluziile ultimului raport de expertiză contabilă efectuat în cauză, câtă vreme același expert a efectuat două expertize, ultima intitulată "Răspuns la obiecțiuni".
De altfel, din înscrisurile aflate la dosar rezultă că prejudiciul cauzat de recurentul nu a fost recuperat, întrucât biletele la ordin au fost depuse în bacă de către persoane neautorizate.
Recursul nu este fondat.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și (), agenți de vânzări, pentru a fi obligați la acoperirea unui prejudiciul încercat ca urmare a neexercitării corespunzătoare a atribuțiilor conferite prin fișa postului.
Astfel, în calitate de agenți de vânzări, pârâților le revenea obligația de a vinde produse, de a încasa contravaloarea lor și de a urmă soldurile către diferiți clienți, iar în momentul încetării raporturilor juridice de muncă s-a constatat o lipsă în gestiunea pârâtului de 1 în cuantum de 11.107,40 lei, iar în gestiunea pârâtei de 2 o lipsă în cuantum de 42.098,20 lei.
În cadrul rejudecării cauzei după casare, părțile au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, iar răspunsul dat de expertă în mod greșit a fost considerat de reclamantă drept o nouă expertiză.
În răspunsul formulat, experta a explicat pe larg modalitatea în care se efectuează plata prin intermediul biletelor la ordin, rezultând fără putință de tăgadă că din verificările pe care le-a efectuat prejudiciul cauzat de pârâtul a fost recuperat integral (fila 50, 51 dosar -, Tribunalul Arad ).
Cum reclamanta nu a posedat o evidență a biletelor la ordin, acestea nu au fost corect încasate și cedate în favoarea C SRL, ori în acest caz nu-și poate invoca propria culpă pentru a putea obține câștig de cauză.
Așa fiind, s-a considerat că susținerile formulate de parte nu întrunesc cerințele expres și limitativ prevăzute de art. 304 alin. 1 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, iar recursul nu este fondat, cu mențiunea că în urma examinării pricinii în limitele conferite de art. 3041Cod procedură civilă, nu au fost identificate motive de natură să atragă casarea sau modificarea hotărârii tribunalului.
În privința recursului exercitat de pârâta () se cuvine menționat că a fost generic motivat în drept cu prevederile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, iar în fapt s-a susținut că tribunalul nu a luat în considerare natura relațiilor comerciale existente între reclamantă și SC SRL, în virtutea cărora plafonul de livrare a mărfurilor nu a mai fost stabilit la 10.000 lei ci la 40.000 lei, conform Anexei nr. 1 la contractul de furnizare de produse, încheiat la 21 martie 2006 (filele 52-54 dosar tribunal).
Totodată, din centralizatorul facturilor aflat la fila 28 din dosar și emis de reclamantă către S SRL rezultă că începând din 21 martie 2006 soldul înregistrat a depășit suma de 40.000 lei, ajungând la 3 mai 2006 la 65.159,45 lei, fiind însă acceptat de fostul angajator.
Așa fiind, în mod greșit s-a apreciat de către instanța de fond că fosta angajată a nesocotit atribuțiile din fișa postului, ce-i interziceau livrarea de produse peste plafonul de 10.000 lei.
Recursul nu este fondat.
prejudiciul a fost produs în patrimoniul reclamantei, iar invocarea unor așa zise uzanțe comerciale nu exonerează de răspundere pe angajatul care ignoră cu bună știință atribuțiile ce-i revin potrivit fișei postului.
De altfel, potrivit susținerilor formulate în recurs, a fost lesne de observat întârzierile înregistrate de beneficiar la efectuarea plăților, înregistrându-se la 3 mai 2006 un sold de 65.159,45 lei, ori acest aspect a fost nesocotit, recurenta pârâtă continuând să livreze produse cu depășirea plafonului de 10.000 lei.
Pentru considerentele expuse, s-a apreciat că recursul nu este fondat, nefiind întrunite cerințele expres și limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, cu precizarea că în urma examinării pricinii din oficiu nu au fost identificate motive de natură să atragă casarea sau modificarea hotărârii pronunțată de tribunal.
În privința recursului declarat de pârâtul, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, urmează a se lua act că partea a renunțat la judecata căii extraordinare de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanta C - - A și de pârâta () împotriva sentinței civile nr. 440 din 10.03.2009, dată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Ia act că pârâtul renunță la judecata recursului declarat împotriva sentinței civile nr. -.
Compensează cheltuielile de judecată.
Irevocabilă.
12 iunie 2009, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red. /14.07. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./14.07. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Rujița
