Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1101
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul T- Orașul P, cu sediul în P,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.338 din 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Liber Învățâmânt D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I nr.62, județul D și intimații-pârâți Comuna Mari, cu sediul în comuna Mari, județul D, Orașul, cu sediul în, județul D, Comuna, cu sediul în comuna, județul D, Orașul, cu sediul în, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitate apărătorului intimatului-reclamant să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 13 mai 2009, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul Sindicatul Liber Învățământ D, a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local Mari, Consiliul Local, Consiliul Local, Consiliul Local P, Consiliul Local, județul D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceștia să fie obligați la decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic navetist, membrii de sindicat prevăzuți în tabelul anexat cererii conform art 104 alin. 3 din. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, pe o perioadă de trei ani anterioară depunerii cererii, actualizate în funcție de rata inflației.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că salarizarea personalului didactic este reglementată de Legea ne.128/ 1997 privind Statutul personalului
didactic cu modificările și completările ulterioare, care, la art 104 alin. 3 prevede că personalul didactic din mediul rural care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă, iar în cazul în care nu există aceste mijloace de transport în comun, urmează a se deconta contravaloarea a 7,5 litri benzină premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală sau cu alte mijloace.
În cazul în care există mijloc de transport în comun dar personalul preferă să circule cu alte mijloace, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun, decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport urmând a se efectua de către administrația publică locală, astfel că membrii de sindicat sunt îndreptățiți să primească aceste drepturi bănești.
În drept s-au invocat dispozițiile art 283 alin. 1 din Codul muncii, ale art 67 din Legea nr.168/1999, ale Legii nr.54/2003 și ale Legii nr.128/1997, anexându-se lista personalului didactic, membrii de sindicat care susțin promovarea acțiunii, documente justificative ale transportului și copii ale documentelor de identitate ale membrilor de sindicat.
Cererea de chemare în judecată a fost precizată, în sensul că pârâți sunt unitățile administrativ - teritoriale respective prin primar și nu consiliile locale, conform art.21 din Legea nr.215/2001, urmând ca acestea să fie obligate la calcularea și plata drepturilor solicitate atât pe o perioadă de trei ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizate în funcție de rata inflației cât și la plata pentru viitor a acestor drepturi.
În urma precizării cererii au fost introduse în cauză respectivele unități administrativ - teritoriale.
Orașul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că pentru persoanele care au solicitat acordarea sumelor respective au fost decontate costurile de transport, iar o parte dintre reclamanți nu au formulat cereri, iar pe o perioadă de trei ani anteriori formulării cererii, nu se poate dispune acordarea acestor drepturi deoarece decontarea se face numai în urma decontărilor solicitate conform art. 104 alin. 3 din. 108/2007.
Celelalte unități administrativ teritoriale nu au formulat întâmpinare.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.338 din 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul Sindicatul Liber Învățământ D, în contradictoriu cu pârâții Comuna Mari, prin primar, Orașul, prin primar, Comuna, prin primar, Orașul P prin primar, Orașul prin primar, astfel cum a fost precizată, au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească în favoarea membrilor de sindicat- navetiști din raza teritorială a fiecăruia dintre pârâți, cheltuielile de transport conform art 104 din Legea nr.128/1997, cu modificările ulterioare, pe perioada 30.04.2005- 30.04.2008, s-a respins cererea privind acordarea acestor drepturi în viitor și totodată, au fost obligați pârâții la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că Sindicatul Liber din Învățământ, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat
care au funcția de personal didactic și sunt navetiști, menționați în tabelele nominale anexate cererii, conform art.28 din Legea nr.54/2003, solicitat prin cererea precizată ulterior, obligarea pârâtelor, unități administrativ teritoriale la decontarea cheltuielilor de transport pe o perioadă de trei ani anterior introducerii cererii și în viitor, conform art. 104 alin.3 din Legea nr.128/1997, privind statutul personalului didactic.
Acest articol prevede că personalul didactic din mediul rural care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă, iar în cazul în care nu există aceste mijloace de transport în comun, urmează a se deconta contravaloarea a 7,5 litri benzină premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală sau cu alte mijloace.
În cazul în care există mijloc de transport în comun dar personalul preferă să circule cu alte mijloace, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun, decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport urmând a se efectua de către administrația publică locală, astfel că membrii de sindicat sunt îndreptățiți să primească aceste drepturi bănești.
Având în vedere că nu s-a făcut dovada de către pârâți a acordării acestor drepturi reclamanților, pe perioada de trei ani anterioară introducerii cererii și că acest text de lege nu prevede în mod expres formularea unei cereri de decontare, așa cum a arătat orașul prin întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art. 104 alin. 3 din Legea nr.128/1997, tribunalul a admis în parte cererea, doar în ceea ce privește primul capăt de cerere, respingând solicitarea privind acordarea acestor drepturi în viitor, întrucât pretențiile respective nu sunt certe, lichide și exigibile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul T- Orașul P, criticând-o ca nelegală și netemeinică în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Recurenta a învederat că Legea nr.128/1997 prevedea la art.104 alin.1 decontarea sau plata echivalentă costului de transport doar pentru cadrele didactice care funcționează în mediul rural, astfel că pentru perioada ianuarie 2005- aprilie 2007, aceste drepturi nu au fost acordate.
S-a mai arătat că prin hotărârile Consiliului Local P nr.84/2007 și 85/2007 au fost decontate cheltuielile de transport pentru personalul didactic navetist începând cu luna mai 2007 - decembrie 2008, conform art.104 alin.3 din Legea nr.108/19.04.2007 pentru modificarea Legii nr.128/1997. Conform art.104 alin.3 din Legea nr.108/2007, decontarea se va efectua de către autoritățile administrației publice locale pe raza căreia se află unitatea de învățământ unde își desfășoară activitatea cadrul didactic, pe baza solicitărilor făcute în acest sens. Consiliul de Administrație al unității de învățământ propune lunar, spre aprobare Consiliului Local, drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare.
Întrucât Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ nu au solicitat astfel de sume și având în vedere principiul neretroactivității legii, recurenta consideră că autoritatea publică locală nu avea obligația de a suporta aceste costuri în
perioada 1 ianuarie 2005- 1 aprilie2007, neavând prevăzute credite bugetare în acest sens.
La dosar au fost depuse acte.
Legal citat în cauză intimatul Sindicatul Liber Învățământ Dad epus la dosar note scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Sindicatul Liber din Învățământ reprezintă membrii de sindicat care au funcția de personal didactic și sunt navetiști, menționați în tabelele nominale anexate acțiunii, conform art.28 din Legea nr.54/2003.
Art. 104 alin.3 din Legea nr.128/ 1997 prevede că personalul didactic din mediul rural care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă, iar în cazul în care nu există aceste mijloace de transport în comun, urmează a se deconta contravaloarea a 7,5 litri benzină premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală sau cu alte mijloace. În cazul în care există mijloc de transport în comun dar personalul preferă să circule cu alte mijloace, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun, decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport urmând a se efectua de către administrația publică locală, astfel că membrii de sindicat sunt îndreptățiți să primească aceste drepturi bănești.
Având în vedere că nu s-a făcut dovada de către pârâți a acordării acestor drepturi reclamanților, pe perioada de trei ani anterioară introducerii cererii, în mod corect a reținut instanța de fond că acest text de lege nu prevede în mod expres formularea unei cereri de decontare, așa cum a arătat orașul.
De altfel, dacă Consiliile de Administrație ale unităților de învățământ nu au solicitat aceste sume de la consiliile locale, acestea nu au îndeplinit o obligație legală, fapt care nu poate fi imputat reclamanților.
Așa fiind, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul T- Orașul P, cu sediul în P,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.338 din 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamantul Sindicatul Liber Învățâmânt D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I nr.62, județul D și intimații-pârâți Comuna Mari, cu sediul în comuna Mari, județul D, Orașul, cu sediul în, județul D, Comuna, cu sediul în comuna, județul D, Orașul, cu sediul în, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.C,P,
Tehnored.
2 ex/22.05.2009
dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina