Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1102/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1102
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA-Membru Grup, cu sediul în B, calea nr.239, sector 1, ce sediul procesual ales la și Asociații, cu sediul în B,--8 House, sector 1, împotriva sentinței civile nr.127 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, escu -, I, -, A, -., toți cu domiciliul ales la.Av. și, cu sediul în comuna M nr.641, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 13 mai 2009, dată la care având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții, G, -, escu -, I, -, A, -., au chemat în judecată pârâta SC SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata suplimentărilor salariale de Paști și C pentru anii 2005-2007.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt salariați ai pârâtei și au dreptul potrivit CCM la nivel de unitate la suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și C pe care nu le-au primit.
La dosarul cauzei s-au depus copii de pe cărțile de identitate, carnetele de muncă, extras din CCM, decizia 1622 fără dată emisă de.
La termenul din data de 05.01.2009 instanța de fond a dispus disjungerea cauzei pentru numiții, -., întrucât aceștia au domiciliul în județul A urmând să fie trimise cauzele la Tribunalul Argeș pentru justă soluționare.
Deși legal citată pârâta nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare, situație în care potrivit art. 225 Cod proc civ coroborat cu art. 168 alin.1 din CCM la nivel de unitate, instanța de fond a prezumat că pârâta recunoaște pretențiile reclamanților la care sunt îndreptățiți în condițiile prevăzute de Contractul colectiv de muncă.
Prin sentința civilă nr. 127 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a declinat competența de soluționare a cauzei cu privire la reclamanții, -., la Tribunalul Argeș, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, escu -, I, -, A, în contradictoriu cu pârât A, a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a suplimentărilor salariale pentru perioada C 2005-Paști 2007 conform perioadei efectiv lucrate și în raport de dispozițiile art. 168 alin.1 din CCM, s-a constatat prescrisă perioada anterioară datei de 17.09.2005, și totodată, a fost obligată pârâta la 10.500 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, câte 300 lei pentru fiecare dintre reclamanți.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a reținut excepția de prematuritate a acțiunii, deoarece sumele ce trebuiau achitate cu titlu de primă puteau fi plătite numai în condițiile negocierilor cu sindicatele care urmau să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior celor două evenimente și așa cum s-a dovedit aceste negocieri nu au avut loc.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita respingere a excepției de prescripție a acțiunii, motivat de faptul că, fiind vorba de drepturi prevăzute de CCM în cauză este incident termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că acțiunea trebuia respinsă ca neîntemeiată, deoarece sumele pretinse de reclamanți au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu începând cu anul 2003.
Sub acest aspect, recurenta arată că potrivit art. 9 CCM interpretarea clauzelor acestui contract se face prin consens, iar potrivit art.10 soluționarea problemelor invite privind executarea contractului revine unei Comisii paritare, organ care a confirmat includerea în salariu a primelor solicitate prin acțiune.
În fine, se pretinde de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a acordat prime care reprezintă echivalentul salariului mediu pe unitate în condițiile în care în conformitate cu art. 168 alin.1 CCM baza de calcul o reprezintă salariul de bază mediu brut pe unitate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Excepția de prematuritate invocată de recurentă este neîntemeiată câtă vreme aceasta susține că sumele solicitate de reclamanți au fost deja achitate, ori dacă acestea au fost plătite nu se mai pune problema că nu s-a născut dreptul la acțiune.
Referitor la cealaltă excepție vizând prescripția dreptului material la acțiunea, Curtea reține că în cauză sunt incidente prevederile de la lit. c ale art. 283 Codul muncii și nu cele de la lit.e pentru că în materia drepturilor salariale neacordate există un termen unic de prescripție de 3 ani fiind de neconceput ca pentru drepturile salariale să existe mai multe termene de prescripție în raport cu natura actului în care acestea își au izvorul.
Legat de fondul cauzei, Curtea va reține că apărările recurentei nu au fost înlăturate de plano, aceasta având posibilitatea să facă dovada că sporurile salariale solicitate au fost incluse în salariu așa cum s-a pretins și că sub acest aspect cele reținute de Comisia paritară corespund adevărului.
Pe aceeași linie de idei nu trebuie uitat faptul că în raport cu art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, respectiv recurentei pârâte care, așa cum rezultă din actele dosarului, nu a înțeles să se prezinte la judecarea în fond a cauzei pentru a-și formula apărările necesare, sens în care instanța a dat eficiență dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă.
Nici ultima critică a recursului nu este fondată deoarece în dispozitivul sentinței se prevede în mod expres că vor fi plătite sumele prevăzute de art.168 CCM respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu brut și nu al unui salariu mediu brut pe unitate pentru fiecare, așa cum greșit prevede recurenta pârâtă.
Totodată, Curtea reține atitudinea recurentei pârâte care a solicitat amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise și înscrisuri, a înțeles ca pe această cale să depună completare a motivelor de recurs, invocând o serie de excepții, care trebuiau puse în dezbaterea părților.
Întrucât acestea au fost invocate după închiderea dezbaterilor, într-o manieră care poate fi apreciată ca o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, Curtea urmează a nu le analiza, ele nefiind puse în discuția părților.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare, conform dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA-Membru Grup, cu sediul în B, calea nr.239, sector 1, ce sediul procesual ales la și Asociații, cu sediul în B,--8 House, sector 1, împotriva sentinței civile nr.127 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, -, escu -, I, -, A, -., toți cu domiciliul ales la.Av. și, cu sediul în comuna M nr.641, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.AT.
2 ex./27.05.2009
dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-;
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina