Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1170/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara cod operator 2928
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 1170
Ședința publică din 21 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Maria Ana
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 163 pronunțată de către Tribunalul Arad la data de 14 februarie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru pârâta recurentă avocat, lipsă fiind reclamanții intimați.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că prin serviciul registratură al instanței reclamanții intimați au depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta pârâtei recurente depune la dosar adresa nr. 938/1 aprilie 2008 cuprinzând evoluția salariului mediu de bază pe perioada 2003-2007.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților pentru considerentele dezvoltate în cererea de recurs,iar în subsidiar diminuarea cuantumului sumelor acordate conform tabelului depus la dosar.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 21 decembrie 2007 sub nr-, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata drepturilor salariale în sumă totală de 10.229 lei pentru fiecare dintre reclamanți, din care 9.330 lei reprezentând suplimentări salariale de Paști pentru 2005-2007 și de C pentru 2004-2006 și 899 lei dobândă legală; precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei pentru fiecare reclamant.
In motivarea acțiunii arată că au fost angajații pârâtei, calitate în care potrivit art. 168 alin. 1 contractul colectiv de muncă ar fi trebuit să beneficieze cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de SC SA; că începând cu anul 2003, pârâta nu și-a îndeplinit această obligație.
In drept invocă dispozițiile art. 166 Codul Muncii, art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Prin sentința civilă nr. 163 pronunțată la 14 februarie 2008, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâtei SC SA, a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant suma de 9.330 lei reprezentând suplimentări salariale pentru Paști 2005-2007 și C 2004-2006 și suma de 899 lei dobândă legală, precum și câte 500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că în calitate de angajați ai pârâtei, reclamanții se bucură de drepturile salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă, cât și de dispozițiile legale în executarea raportului de muncă consfințite la art. 155-156 Codul Muncii.
Reclamanții sunt beneficiarii primelor de Paști și de C prevăzute la art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2003, conform cu care " cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu", convenția rămânând neschimbată pentru perioada 2004-2007.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta SC SA, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Invocă ca temei de modificare dispozițiile art. 3041cod procedură civilă, art. 80 și 81 alin. 1 din Legea nr. 168/1999.
Arată că în practicaua sentinței a fost menționată stereotip formula "apărătorul solicită respingerea acțiunii", neluarea în considerare a apărării prin avocat producându-i o vătămare substanțială de natură a invalida hotărârea recurată.
Mai arată că începând cu anul 2003, părțile contractului colectiv de muncă au înțeles să includă primele de Paști și de C în salariu, însă redactarea clauzei art. 168 din contractul colectiv de muncă a fost una defectuoasă, motiv pentru care părțile contractuale au înțeles să facă ele interpretarea clauzei, operațiunea interpretării fiind concretizată în documentul intitulat "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C, prevăzute la art. 168 din contractul colectiv de muncă al SC SA"; că tribunalele nu se pot substitui părților și să înlăture interpretarea dată de acestea clauzei; că fiind vorba de o interpretare a clauzei, nota nu trebuia înregistrată la; că prin includerea primelor în salariu, dreptul s-a stins la achitarea salariului, această interpretare fiind susținută și de faptul că prin contractul colectiv de muncă la nivel superior s-a convenit includerea unor sporuri în salariul de bază.
Arată că în acest sens este și adresa comună a și înregistrată sub nr. 1202/3.04.2007/29.04.2007 prin care se comunică structurilor organizatoric-funcționale din faptul că se acordă salariaților o sumă netă în valoare de 500 RON până la 5.04.2007, "dreptul salarial prevăzut se va acorda salariaților aflați în evidențele firmei până la 31 martie 2007, cu excepția celor al căror contract de muncă este suspendat și ale căror drepturi salariale vor fi revizuite la reluarea activității".
Prin întâmpinare, reclamanții intimați a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Arată că pârâta face afirmații neconforme cu realitatea și probatoriul administrat în cauză; că nu s-a făcut dovada încetării dreptului subiectiv, iar hotărârea cuprinde motivele pe care se sprijină, acestea nefiind contradictorii sau străine de natura pricinii.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și a analizat și interpretat corect dispozițiile legale incidente speței.
Consemnarea succintă în practicaua hotărârii judecătorești a concluziilor avocatului pârâtei în sensul respingerii acțiunii ca nefondate nu înseamnă încălcarea dreptului la apărare, din moment ce apărările formulate prin întâmpinare au fost analizate în considerentele hotărârii
În ce privește interpretarea clauzei art.168 din CCM, instanța constată că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate, modificarea alin.2 al aceluiași articol, intervenind în anul 2006.
Astfel, art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentantiv prevede: " Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Susținerile recurentei în sensul inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C ulterior anului 2003, întrucât părțile CCM au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat, nu pot fi reținute, însăși recurenta menționând că modificarea alin.2 al art. 158 intervenit în 2006 și nu în 2005.
Prin urmare, clauzele contractuale au rămas neschimbate, iar faptul că salariile au rămas aceleași în anul 2004, de dinaintea includerii în 2003, nu este o dovadă certă a includerii primelor în salariu.
Art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că: " pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din CCM pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art.287 din Codul muncii.
Nu se poate susține caracterul îndoielnic al clauzei cuprinse în art. 168 alin. 2, deoarece clauza este clară, neîndoielnică, Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prevăzute la art. 168 din contractul colectiv de muncă al SC SA reprezentând nu o interpretare a clauzei, ci o modificare a ei, neputându-se susține că începând cu anul 2003 prevederile art. 168 alin. 1 au rămas fără obiect în condițiile în care aceste dispoziții au fost preluate în fiecare contract colectiv de muncă încheiat în perioada 2004-2006.
Nu poate fi primită nici apărarea bazată pe clauzele contractelor colective de muncă încheiate la nivel superior privind sistemul includerii adaosurilor în salariu, deoarece din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate rezultă că părțile au convenit includerea lor în salariu doar pentru anul 2003.
Dacă voința părților ar fi fost alta, părțile ar fi reformulat cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă dispozițiile cuprinse în art. 168, ceea ce însă nu au făcut decât în 2006.
Tabelul depus în recurs, cuprinzând evoluția salariului mediu de bază pe anii 2003-2007 și pentru a demonstra că sumele au fost acordate de prima instanță într-un cuantum greșit, nu poate fi luat în considerare, constituind apărare nouă, invocată direct în recurs, tabelul nefiind depus și la instanța de fond, deși ar fi existat această posibilitate, pârâta fiind reprezentată prin apărător.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, urmează a respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 163 pronunțată de către Tribunalul Arad la 14 februarie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați ,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 21 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
pentru, aflat în semnează
vicepreședintele instanței,
Grefier,
pentru, aflată în, semnează
grefierul șef secție,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
8.07.2008
Primă instanță:
, - Tribunalul Arad
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Florin Dogaru, Maria Ana
