Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1592/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1592
Ședința publică din data de 3 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
: - - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, prin reprezentanți legali, cu sediul în B, str.ral, nr.11 bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 la Societatea civilă de avocați și Asociații, împotriva sentinței civile nr.1676 din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliat în P, str.-.-. nr.214 A,.131 E,.3,.14, județul P, G domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.218, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.837, județul P, domiciliată în comuna, sat, nr.21, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.51, județul P, domiciliat în comuna Noi, sat, nr.134, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat Mici, nr.32, județul P, domiciliat în P,-,.170,.C,.49, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna sat, județul P, G domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.262, județul P și domiciliat în P,-,.8 E,.A,.5, apș.23, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru. Se mai învederează că s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, din partea recurentei-pârâte concluzii scrise și un set de acte, în copii, respectiv: adresa nr.1231/27.03.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, hotărârea Comisiei paritare a SC "" SA din 31.03.2008, adresa nr.938/01.04.2008 a SC "" SA- în dublu exemplar, contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni din 04.04.2008 a Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, încheierea nr.28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr.14091/2008.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat de pârâta " " SA împotriva sentinței civile nr.1676 din data de 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Reclamanții, G, G, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA (în prezent " " solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale în cuantum de 11480 lei pentru fiecare reclamant, reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de 2005 - 2007, sumele urmând a fi reactualizate conform indicelui de inflație.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate.
Astfel, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art. 168 alin.1 o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C în cuantum de un salariu mediu de bază pe societate, suplimentări salariale care nu s-au acordat și ca atare pârâta datorează reclamantei și daune constând în reactualizarea sumelor potrivit indicelui de inflație.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința civilă arătată mai sus a admis acțiunea, obligând pârâta să plătească reclamanților suma de 11480 lei pentru fiecare, reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C și Paști pentru 2005 - 2007, actualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plații efective.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede în cuprinsul art.168, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SC SA urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
Prin alin.2 al aceluiași articol, se prevedea ca pentru anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte au menținut pe anii 2004-2005-2006-2007 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005-2007, s-a apreciat de instanța de fond că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă la nivelul SNP SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă în cursul anilor 2005-2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
S-a mai apreciat de către instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și nu a achitat suplimentările salariale.
De asemenea, faptul că în Nota întocmită de Comisia Paritară SA se menționează că voința comună a părților a fost aceea că începând cu 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă că aceste suplimentări au și fost introduse în salariile de bază, cât timp pârâta nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând soluția pentru netemeinicie, pretinzându-se, în esență, că plata drepturilor în discuție s-a făcut conform înțelegerii părților situație care și justifică pasivitatea care nu a reacționat în nici un mod pentru a cere plata către membrii de sindicat a acestor prime, apreciindu-se de către recurentă că acțiunea reclamantei are la bază o pură speculație.
Se mai susține, în recurs, că instanța de fond a acordat sumele în cuantum greșit, neținând seama de valoarea salariului de bază mediu pe unitate, așa cum prevede CCM.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2 se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paști și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paști și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamanților că acest lucru corespunde realității.
- mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.
Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamanților s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile.
Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamantului în condițiile art. 168, fiind necesară efectuarea unei expertize contabile-salarizare care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.
Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA (fostă denumire SC - prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII, cu domiciliul ales în B, sector 1,-,.3,.7, împotriva sentinței civile nr.1676 din 9 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliat în P, str.-.-. nr.214 A,.131 E,.3,.14, județul P, G domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.218, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.837, județul P, domiciliată în comuna, sat, nr.21, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.51, județul P, domiciliat în comuna Noi, sat, nr.134, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat Mici, nr.32, județul P, domiciliat în P,-,.170,.C,.49, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna sat, județul P, G domiciliat în,-, județul P, domiciliat în,-, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.262, județul P și domiciliat în P,-,.8 E,.A,.5, apș.23, județul și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red./
2 ex./4.09.2008
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana