Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMANIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

COMPLETUL - I/

DECIZIA CIVILĂ NR. 178/2009 -

Ședința publică din 3 februarie 2009

PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător

- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica

- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena

- - - - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT S M, cu sediul în S M,-, în contradictoriu cu intimatul pârât LICEUL TEORETIC " " S M, reprezentat prin director, cu sediul în S M,-, împotriva sentinței civile nr. 1422 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de taxă de timbru și timbru judiciar, recurentul reclamant a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

deliberând,

Constată că, prin sentința civilă nr. 1422 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ S M, în reprezentarea membrilor de sindicat:, Timea, G, în contradictoriu cu pârâtul Liceul Teoretic " " S M, având ca obiect obligarea pârâtului la calcularea și acordarea personalului didactic, didactic auxiliar și personalului nedidactic, a drepturilor salariale prevăzute de art. 40 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, prin raportare la OG nr. 11/2007 aprobată prin Legea nr. 220/2007 și nr.OG 10/2007 aprobată prin Legea nr. 231/2007.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Salarizarea personalului didactic și a personalului didactic auxiliar este reglementată prin nr.OG 11/2007 aprobată prin Legea nr. 220/2007. Salarizarea personalului nedidactic este reglementată prin nr.OG 10/2007 aprobată prin Legea nr. 231/2007.

Reclamanții cer aplicarea clauzelor privind salarizarea din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, cu nr. 2895/2006.

Tribunalul apreciază că aceste clauze nu sunt aplicabile, pentru următoarele considerente:

Pornind de la premisa că potrivit art. 1 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, acesta se încheie între patron, organizația patronală și salariați în urma negocierii și cu scopul promovării unor relații de muncă echitabile de natură să asigure protecția socială a salariaților în raport cu patronatul. În cazul instituțiilor bugetare patronatul - ca parte a raportului contractual - nu există. Rolul acestuia este exercitat de Ministerul Învățământului.

Astfel, apare logică dispoziția cuprinsă în art. 12 din Legea nr. 130/1996 și reiterată în art. 3 alin. 2 din contractul colectiv de muncă pe anii 2007-2010, conform căreia "contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor publice. Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și al căror cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale".

Norma este univocă, ignorarea ei ar determina ignorarea dispozițiilor legale privind salarizarea în sistemul bugetar.

În virtutea acestor argumente, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamanți.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul Liber din Învățământ S M, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nr.OUG 11/2007 și nr.OUG 10/2007 au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007, iar Contractul colectiv de muncă pentru perioada 2007 - 2010 intrat în vigoare începând cu data de 29 decembrie 2006, data înregistrării lui la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, parte semnatară a acestui contract fiind și Ministerul Educației.

Mai arată recurentul că, potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la nivel inferior celor stabilite prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, iar potrivit art. 11 din aceeași lege, contractele colective de muncă încheiate la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile din țară.

Contractul colectiv de muncă la nivel național este superior contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, astfel, chiar dacă în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ nu se regăsesc prevederile legate de salariul minim brut, se aplică dispozițiile din contractul colectiv de muncă la nivel național.

În fine, arată recurentul că la stabilirea grilelor de salarizare din nr.OUG 11/2007 și nr.OUG 10/2007, ar fi trebuit să se ia în calcul și dispozițiile din contractul colectiv de muncă la nivel național, referitoare la salariul minim, și să se stabilească salariul de încadrare potrivit acestor dispoziții.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.

Intimata pârâtă, deși legal citată, nu s-a prezentat și nici nu și-a exprimat poziția în cauză.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:

Singura dovadă adusă în sprijinul cererii deduse judecății o constituie tabelul nominal cuprinzând funcția reclamanților și salariul acestora de încadrare (filele 18 și 19 din dosarul de fond), nefiind produse dovezi cu privire la cuantumul salariului brut de încadrare pe care aceștia l-au avut la nivelul perioadei pentru care sunt formulate pretențiile din prezenta cauză. În acest context, este de subliniat că apar ca lipsite de suport probator susținerile părții recurente, în sensul că prin aplicarea coeficienților de multiplicare ar rezulta un salariu de bază sub minimul prevăzut în contractul colectiv de muncă.

De altfel, chiar prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a arătat că salariul de bază este sub minimul stabilit de Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 în cele mai multe situații, fără însă a proba că și membrii de sindicat din litigiul de față s-ar include în categoria sus arătată.

De asemenea, nu s-au produs dovezi nici în sensul că reclamanților cărora li se aplică nr.OG 11/2007 nu li s-ar fi aplicat coeficientul de multiplicare 1,000 pe perioadele menționate în acțiune.

Potrivit prevederilor art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, iar în speță reclamantul, căruia îi revenea sarcina de a-și dovedi pretenția dedusă judecății, nu a administrat dovezi din care să rezulte temeinicia pretențiilor sale.

Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, urmând a păstra în totalitate sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT SMî mpotriva sentinței civile nr. 1422 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - R - - - - -

red.

în concept la 2.03.2009

jud.fond. -

dact.

2 ex./2.03.2009

Președinte:Pantea Viorel
Judecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Oradea