Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 185/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 185
Ședința publică din data de 3 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul,domiciliat în, intrarea nr.3, județ P, împotriva sentinței civile nr. 1595 din 1 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local și Primarul Orașului, cu sediul în, nr.61, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.6/2010, lipsind intimații pârâți Consiliul local și Primarul Orașului.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurentul reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului reclamant, prin apărător, în susținerea recursului.
Avocat pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului astfel, cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate și pe fond admiterea cererii reclamantului.
Arată recurentul reclamant, prin apărător că sentința Tribunalului prahova conține dispoziții contradictorii, că a fost încadrat în funcția de șofer la în cadrul la primăria orașului, fiind salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, instanța de fond apreciind în mod greșit că deși acesta a fost angajat pe baza unui contract individual de muncă nu face parte din personalul contractual,iar Primăria și personalul propriu nu fac parte nici din administrația publică și nici din cadrul Ministerului Administrației și internelor, deși s-a făcut trimitere la dispozițiile art.82din Ordinul 496/2003 al MAI.
Ori, prin probele administrate în cauză, recurentul reclamant a făcut dovada că este îndreptățit la plata sumelor cerute prin acțiune, astfel că solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii reclamantului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria Orașului prin primar și Consiliul Local solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligate pârâtele la acordarea indemnizației de dispozitiv lunar în cuantum de 25% din salariul de bază, retroactiv începând cu luna ianuarie 2004 și până la data de 01.11.2007, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective, precum și obligarea pârâtului Primarul Or. să dispună serviciului competent consemnarea în carnetul de muncă al reclamantului a indemnizației de dispozitiv, retroactiv pentru perioada ianuarie 2004- 01.11.2007, urmând a fi avută în vedere la calcularea pensiei.
In motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că în calitate de personal contractual și-a desfășurat activitatea în cadrul Primăriei Or., iar ca urmare modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de reorganizarea guvernului în cursul lunii iulie 2003, prin Ordinul nr.496/28.07.2003 al Ministerului Administrației și Internelor, s-a dispus uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister prin comasarea celor două domenii- cel al internelor cu cel al administrației publice.
Reclamantul a mai susținut că față de funcția îndeplinită, avea dreptul să încaseze indemnizația de dispozitiv sus-menționată făcând parte din categoria salariaților care beneficiază în baza Ordinului nr.496/2003 de încasarea acestor drepturi.
In cauza s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1595 din 1 octombrie 2009 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, reținând că acesta a îndeplinit funcția de șofer, în cadrul formației la Primăria Orașului, fiind salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată pe perioada 16.07.1999 - 01.11.2007.
Disp.art.82pct.9.2, art.47 din Ordinul nr.496/2003 stipulează că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar prin personal civil se înțeleg funcționarii publici, personalul contractual din cadrul MAI, personalul civil beneficiind de drepturile stabilite prin lege.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reclamantul îndeplinit funcția de șofer al or. funcție care nu face parte din categoria funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul MAI, motiv pentru care acesta nu avea dreptul să încaseze indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază.
Prin urmare, instanța, având în vedere aceste considerente și ținându-se seama de dispozițiile legale sus-menționate, a respins acțiunea ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală cu motivarea, în esență, că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale invocate și că, în realitate, reclamantului îi sunt aplicabile disp. pct.9.2 din Ordinul MAI 496/2003 privind indemnizația de dispozitiv.
Mai susține recurentul că motivarea instanței de fond este contradictorie.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.138/1999 - "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției".
Potrivit prevederilor art.47 și 49 din menționata lege, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art.1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministerului d e Interne nr.275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr.138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat prin Ordinul MAI nr.496/28.07.2003.
Potrivit punctului 9.2. introdus prin Ordinul modificator: " Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: "Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr.138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prev. în art.1 din Legea nr.138/1999.
Personalul din cadrul primăriei face parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nu din cadrul Ministerului d e Interne, astfel ca ordinul invocat nr.496/2003 al Ministerului Administrației și Internelor nu își are aplicabilitate în privința reclamantului.
Că este așa reiese și din punctul VI al ordinului, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanții și șefii de unități.
Nu există nicio legătură de subordonare a instituției pârâte față de Ministerul Administrației și Internelor, consiliul local fiind potrivit Legii nr.215/2001 o autoritate publică locală autonomă.
În aceste condiții, ministrul administrației și internelor nu avea nici o atribuție în privința salarizării personalului contractual din cadrul administrației publice locale și, prin urmare, ordinul sus menționat nu poate fi aplicat în cazul pârâților și cu atât mai puțin dispozițiile Legii nr.138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administrația publică locală.
Că este așa o demonstrează și denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar și la personalul civil, dar din cadrul acelorași unități ( adică a unităților militare) -or, în mod evident, pârâții nu au personal militar privind salarizarea.
Chiar denumirea indemnizației, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Se consideră, de asemenea, că nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.16 din Constituția României și nici cele din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, deoarece nu există nicio egalitate între persoanele care își desfășoară activitatea într-un dispozitiv militar - în care există anumite reguli specifice de acces, de circulație în interiorul dispozitivului, de comunicare - și o instituție publică, în care toate acele reguli nu se aplică.
Motivarea instanței de fond este clară și lipsită de echivoc, astfel că, în baza disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în, intrarea nr.3, județ P, împotriva sentinței civile nr. 1595 din 1 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local și Primarul Orașului, cu sediul în, nr.61, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- - - - - -
Grefier,
Red./BA
5 ex/ 19.02.2010
f- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian