Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 217/

Ședința publică de la 27 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu

Grefier șef sectie -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - SA -Membru Grup B, împotriva sentinței civile nr. 1025/1.11.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru intimata reclamantă, lipsă fiind recurenta pârâtă - - Grup

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de intimata reclamantă.

Nemaifiind formulate alte cereri, în baza art 150 Cod procedură civilă instanța acordă cuvântul la dezbateri.

Apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond ca fiind temeinică și legală și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, pentru considerentele prezentate în întâmpinare.

In ceea ce privește primul motiv de recurs, în mod corect instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune întrucât a fost sesizată cu o acțiune privind drepturi salariale, iar termenul de prescripție în acest caz este de trei ani, prin urmare acțiunea este formulată în termen

În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs,recurenta nu a făcut dovada achitării acestor drepturi salariale deși potrivit art 281 Codul muncii această sarcină îi revenea. De altfel în contractul individual de muncă al intimatei reclamante nu este făcută nici o mențiune în acest sens, iar faptul că în anul 2003 aceste drepturi au fost incluse în salariu nu înseamnă că recurenta și-a achitat îndatoririle privind aceste drepturi salariale în fiecare an.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 1071/2007 Tribunalul Brașova admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta - SA, și în consecință:

A respins excepția prescripției dreptului la acțiune.

A admis acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în,-, jud.B,în contradictoriu cu pârâta - SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sectorul 1.

A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1886 lei reprezentând primă de Paști pentru perioada 2005 - 2007 și prima de C pentru perioada 2004-2006, calculate la nivelul salariului de bază mediu din societate, sumă ce urmează a fi actualizată în raport de indicele de inflație până la data plății.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art.137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă.

Asupra acestei excepții, instanța reține că obiectul cererii deduse judecății, îl formează drepturi bănești cuvenite salariatului pentru care legiuitorul a stabilit un termen de 3 ani în care poate fi formulată o astfel de cerere, potrivit art. 283 lit.c din Codul muncii.

Reclamanta a fost salariata pârâtei la Punctul de Lucru B, până la data de 13.12.2005, când raporturile de muncă ale acesteia au încetat, conform mențiunilor din Carnetul de Muncă.

Potrivit art.168 alin.1 din contractul Colectiv de Muncă la nivel de societate, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP "" SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment, pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor și beneficiarilor".

Astfel, alin.2 din art.168 a prevăzut în fiecare din contractele mai sus-menționate că suplimentările prevăzute la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, doar pentru anul 2003. Rezultă fără putință de tăgadă că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariu de bază pe anul în curs de vreme ce s-a menținut și textul alin.1 al aceluiași articol.

Interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art.31 din Legea nr.130/1999 nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.

Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii, acestea vor fi respinse ca nefondate, cu motivația că lipsa negocierii privind cuantumul sumelor și modalitatea de acordare nu poate suprima dreptul salariaților asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de acele suplimentări salariale constând în prime cu ocazia sărbătorilor de Paști și

In mod legal, reclamanta a solicitat plata sumelor actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală întrucât numai în acest mod prejudiciul creat poate fi acoperit integral.

Constatând culpa procesuală a pârâtei, în baza art. 274 Cod procedură civilă instanța va obliga și la achitarea către reclamantă cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar.

Împotriva hotărârii pronunțate la fond a formulat recurs pârâta - SA, iar prin motivele de recurs este reiterată excepția prescripției dreptului material la acțiune întrucât se solicită drepturi bănești mai vechi de 6 luni încălcându-se astfel termenul imperativ prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii. În acest sens, prin motivele de recurs se arată că drepturile solicitate prin acțiune nu constituie drepturi salariale pentru a fi prescriptibile în termenul de 3 ani, acest lucru rezultând din analiza Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivelul pe anul 2004 din care rezultă că drepturile solicitate sunt înscrise în capitolul VI intitulat "Protecția socială a salariaților și alte drepturi", iar nu în capitolul V intitulat "Salarizarea "

Pe fond, soluția atacată este criticată pe considerentul că prima instanță a ignorat faptul că începând cu anul 2004 salariații și-au primit prima de Paști și de C fiind introdusă în salariul de bază

Un alt motiv de recurs subsidiar primului motiv de recurs vizează stabilirea cuantumului sumei de plată ca fiind brut, în conformitate cu dispozițiile art. 55 și următoarele Cod fiscal.

Este criticată sentința de fond și sub aspectul cuantumului pretențiilor admise de instanță considerându-se de către recurent că valorile primelor de Paști și pe care le-au indicat sunt greșite.

Recursul este fondat în parte, după cum urmează:

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, curtea reține că în mod corect prima instanță a respins această excepție deoarece pretențiile solicitate prin acțiune constituie neîndoielnic drepturi salariale negociate, care își au izvorul în Contractul Colectiv de Muncă și au un caracter periodic cu scadență anuală. Fiind vorba de drepturi bănești acordate de către angajator salariaților, acestea au ca izvor raporturile de muncă dintre părți și se încadrează în categoria drepturilor salariale ca formă de răsplată pentru munca depusă de salariat în baza contractului individual de muncă. Primele acordate de către angajatori cu diverse ocazii constituie componente ale salariului în sensul art 155 Codul muncii, reprezentând un "adaos" ce a fost stabilit prin voința părților.

Chiar prin art.168 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă părțile au folosit noțiunea de " suplimentări salariale"pentru a desemna primele ce constituie sursa pretențiilor din acțiune.

Fiind vorba de drepturi salariale, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data când drepturile respective erau datorate astfel cum se prevede în mod expres prin dispozițiile art 166 alin. 1 și art. 283 lit c Codul muncii.

În speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 283 lit. e Codul muncii care instituie un termen de 6 luni " în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia" întrucât obiectul acțiunii îl constituie pretenții reprezentând drepturi salariale.

Curtea reține că nu este fondat nici cel de al doilea motiv de recurs potrivit căruia primele de paști și de crăciun au fost introduse în salariul de bază din 2003.

Astfel cum a reținut și instanța de fond voința părților a fost clar exprimată cu ocazia negocierilor pe anul 2003 când la alin. 2 al art 168 din Contractul Colectiv de Muncă s-a prevăzut că " în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salarul de bază al fiecărui salariat"

Doar în situația în care o clauză contractuală este susceptibilă de mai multe interpretări este necesar să se apeleze la regulile de interpretare logico - juridice, însă clauza menționată mai sus este clară, iar interpretarea dată de comisia paritară a intimatei în cursul soluționării prezentelor litigii reprezintă adăugare la voința părților.

Motivul de recurs prin care se solicită a se stabili că sumele la care este obligată pârâta sunt sume brute este admisibil în condițiile art. 3041Cod procedură civilă, raportat la 294 alin. 1, teza a -II-a și 316 Cod procedură civilă.

Este evident că în aplicarea art. 55 Cod fiscal și următoarele, la executare, orice sumă ce reprezintă venituri salariale urmează a fi impozitată, legea prevăzând expres veniturile exceptate de la impunere, sumele în cauză nefăcând parte din acea categorie.

Prin urmare, instanța reține că sumele la plata cărora este obligată pârâta sunt sume brute.

Cu privire la ultimul motiv de recurs, curtea reține următoarele:

C de al treilea motiv de recurs este fondat în ceea ce privește cuantumul pretențiilor. Recurenta a depus adeverința nr. 5190/4.09.2007 din acre rezultă care au fost salariile de bază medii pe în lunile anterioare acordării drepturilor solicitate pentru a face dovada că pretențiile reclamantei trebuie raportate la dispozițiile art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă care prevăd că valoarea primelor solicitate se calculează în funcție de salariul de bază mediu.

Reclamanta de bună credință depus o precizare de acțiune (96 dosar fond) reducându-și pretențiile pentru perioada 2004-2005, totalizând debitul principal și reactualizările la suma de 1886 RON.

Instanța de fond în mod greșit și-a însușit calculul reclamantei, pronunțând astfel o soluție greșită.

Potrivit adeverinței 5190/2007 prima de C pe 2004 avea valoarea de 799 lei, prima de Paști pe 2005 avea valoarea de 850 lei, în total suma de 1649 lei la care se acordă reactualizarea cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la debitul principal și până la plata efectivă.

Instanța de fond greșit a aplicat reactualizări la suma de 1886 lei care, conform precizării de acțiune cuprindea deja și reactualizarea cu indicele de inflație a debitului principal.

Menținând această dispoziție a instanței de fond s-ar fi acordat de două ori reactualizarea cu indicele de inflație pentru primele de C 2004 și Paști 2005.

Pentru aceste considerente acest motiv de recurs va fi admis și drept consecință, în baza art.3041Cod procedură civilă raportat la art.312 alin.1 Cod procedură civilă, sentința va fi modificată în parte. Instanța va acorda și cheltuieli de judecată pretinse în recurs de intimată în baza art.276 Cod procedură civilă având în vedere că majoritatea motivelor de recurs au fost respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursul formulat de recurenta - SA B împotriva sentinței civile 1025/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:

Obligă pârâta - SA B să plătească reclamantei suma de 1649 lei RON brut reprezentând prime pentru C 2004 și Paști 2005, calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate, în loc de 1886 lei cum s-a dispus prin sentința de fond.

Obligă pârâta - SA să plătească reclamantei actualizarea cu indicele de inflație până la data plății pentru debitul principal de 1649 lei RON.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă recurenta - SA să plătească intimatei suma de 100 RON, cheltuieli de judecată în recurs ( art 276 Cod procedură civilă).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.02.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

-

Red AP 5.03.2008

Dact AG 17.03.2008/ 3 ex

Jud fond N /

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Brasov