Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZI A CIVILĂ Nr. 70/
Ședințapublicădin 26 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Trif
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, în contradictoriu cu intimații pârâți G, și, având ca obiect "succesiune", împotriva deciziei numărul 8/Ap din 27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Proceduralegal îndeplinită.
S-a făcutreferatul cauzei de cătregrefier, care învederează că la dosarul cauzei s-au depus prin serviciul registraturii concluzii scrise din partea recurentului reclamant, având anexate practică judiciară.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 19 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte componentă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 26 februarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 283/23.11.2006 Judecătoria Întorsura Buzăului a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților G, și și a respins acțiunea civilă introdusă de reclamantul împotriva susnumiților pârâți cu obligarea reclamantului la plata sumei de 450 RON către cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 80/A/27.11.2007 Tribunalul Covasnaa respins apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței sus-menționate, obligându-l la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă de intimați s-a invocat excepția tardivității declarării recursului.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța este datoare să examineze cu prioritate excepțiile ce fac de prisos cercetarea fondului cauzei, motiv pentru care curtea va analiza primordial această excepție.
În motivarea excepției intimații arată, în esență, că, art. 301, art. 90 alin. 1, coroborate cu art. 112 alin. 1 pct. 1, art. 287 alin. 1 pct.1 și art. 98 Cod procedură civilă au fost încălcate de recurent care nu a declanșat calea de atac la expirarea termenului de 15 zile, iar comunicările făcute către mandatarul său și către avocatul ce a redactat recursul nu pot fi luate în considerare având în vedere că schimbarea domiciliului recurentului în timpul judecății nu a fost adusă la cunoștința instanței și a părților adverse în condițiile legii.
Recurentul s-a apărat invocând faptul că în cuprinsul cererii de apel și-a indicat atât domiciliul cât și reședința iar, ca urmare a încetării raporturilor contractuale cu avocatul anterior, fapt de care a fost încunoștințată instanța, comunicarea actelor de procedură trebuia să se facă la reședința sa din Italia. Comunicarea către mandatarul său este și ea nelegală având în vedere că acesta nu avea calitatea de a cerere comunicarea actelor de procedură. Singura comunicare valabilă este cea efectuată de instanță către noul avocat al părții, la cererea acestuia, moment de la care începe să curgă termenul de recurs.
Examinând susținerile părților, prin prisma actelor de la dosar, curtea constată că excepția tardivității declarării recursului este fondată.
Conform dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Art. 90 alin. 1 Cod procedură civilă dispune că înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat, iar când acesta are o așezare agricolă, comercială,industrială sau profesională în altă parte înmânare se poate face și la locul acestor așezări.
Pentru ca citația și comunicarea celorlalte acte de procedură să se poată îndeplini conform articolului anterior citat, legiuitorul a dispus prin textele de la art. 112 alin. 1 pct. 1 și 287 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă că în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv a cererii de apel trebuie să se indice domiciliul sau reședința părții unde se vor face toate comunicările.
Este adevărat ceea ce susține recurentul că domiciliul este pus pe același plan cu reședința, important din punct de vedere procedural fiind încunoștințarea reală a părții cu privire la actele de procedură, dar se omite analizarea tezei a doua de la aceste texte, cea referitoare la obligativitate părții de a-și alege un domiciliu în România pentru comunicarea tuturor actelor de procedură.
Din actele dosarului rezultă că reclamantul recurent și-a indicat prin cererea de chemare în judecată, iar ulterior prin cererea de apel, domiciliul ales în România și reședința din Italia.
Prin cererea de apel domiciliul din România a fost indicat ca fiind cel din B,-, dar și un domiciliu ales la sediul profesional al avocatului, precum și reședința din Italia. Pe parcursul derulării apelului apelantul reclamant a renunțat la serviciile firmei de avocatură care a redactat calea de atac, și unde era indicat domiciliul ales, fără a-și alege alt domiciliu.
Comunicarea hotărârii din apel s-a efectuat inițial către domiciliul ales, la sediul profesional al acesteia, din B str. - ( fila 74 dosar apel ), la data de 17.11.2007, dar și la domiciliul indicat în România din B,- ( fila 73 dosar apel ), la data de 16.11.2007.
Ca urmare a returnării comunicării deciziei, de către firma de avocatură, cu mențiunea că a fost reziliat contractul de asistență juridică, încă din timpul derulării apelului, și ca urma a cererii mandatarului, s-a făcut o nouă comunicare pentru reclamant, la adresa indicată de mandatar ( fila 70 dosar apel ), la data de 28.11.2007.
Ulterior acestor comunicări, la data de 04.12.2007, s-a făcut o nouă comunicare către reclamant,la sediul avocatului nou ales, în baza cererii acestuia la acare este anexată delegația avocațială.
Recursul de față a fost introdus în termen de 15 zile calculate din momentul comunicării către noul avocat ales.
Având în vedere că s-a realizat comunicarea aceleași decizii către aceeași parte la patru adrese și date diferite este important de stabilit momentul de la care începe să curgă termenul de recurs.
Recurentul susține că nu este valabil făcută comunicarea către firma de avocați cu care s-a reziliat contractul și cu mandatarul părții care nu avea împuternicire să solicite comunicarea, ceea ce este real și reprezintă o interpretare corectă a dispozițiilor legale în materie.
Se susține însă că nu este legală nici comunicarea deciziei la adresa indicată de reclamant, prin cererea de apel, în B,-, pentru că aceasta nu este o adresă unde el locuiește efectiv, având reședința în Italia, așa cum se dovedește cu cartea de identitate depusă în copie la dosarul de recurs, fiind legală doar ultima comunicare, la adresa noului avocat ales. Motivarea acestei susțineri constă tocmai în faptul că reclamantul recurent nu locuiește la adresa indicată din B, deci nu a existat o încunoștințarea reală a sa, ceea ce duce la încălcarea normei imperative privind comunicarea actelor de procedură, iar o comunicare la reședința din Italia nu s-a realizat.
Această susținere a recurentului nu este fondată, motivat de textul de lege cuprins în art. 98 Cod procedură civilă, care trebuie privit în coroborare cu art. 287 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, a cărui conținut a fost redat mai sus.
Potrivit art. 98 Cod procedură civilă schimbarea domiciliul unei dintre părți, în timpul judecății, trebuie adusă la cunoștința instanței și a părții adverse, sub pedeapsa neluării în seamă.
Or, recurentul nu a făcut acest lucru.
Instanța de apel a comunicat corect hotărârea la adresa indicată în România, cea din B-. Nu este relevant că s-a comunicat și la domiciliul ales la sediul firmei de avocatură, care de altfel a și returnat decizia. Obligativitatea părții de a-și alege un domiciliu în țară, în cazul în care are reședința în străinătate este prevăzută tocmai pentru a asigura aducerea la cunoștință a actelor de procedură, legiuitorul fiind conștient că nu acesta este locul în care stă în mod continuu și obișnuit partea, ci este o locație în care el are încredere, față de persoana aleasă ce are domiciliul în acel loc, că va fi încunoștințat prompt de comunicările făcute de instanță. Culpa în alegerea acestui domiciliu din țară, de unde nu este încunoștințat de primirea hotărârii, nu poate avea ca efect lipsa comunicării, așa cum susține recurentul, pentru că, pe de o parte, s-ar lipsi textul legal de la 287 alin. 1 pct.1 de eficiență juridică, iar pe de altă parte s-ar admite posibilitatea invocării propriei culpe, ambele cazuri fiind inadmisibile în dreptul românesc.
Din actele dosarului nu rezultă nici măcar implicit alegerea unui alt domiciliu în țară, pe parcursul judecății în apel, existând chiar cereri în cursul procesului unde este indicată adresa la care s-a făcut comunicarea ( fila 35 ), mai mult la concluziile pe fondul apelului partea a fost prezentă personal și nu a indicat un alt domiciliu la care să i se comunice decizia.
Alegerea unui nou avocat care să îi formuleze și să îi susțină recursul, după darea și comunicarea deciziei nu are relevanță asupra momentului de la care începe să curgă termenul de recurs, moment ce este fixat prin comunicarea de la fila 73 din dosarul de apel, respectiv data de 16.11.2007.
În consecință, excepția tardivității declarării recursului este întemeiată, curtea urmând să o admită și să respingă recursul ca tardiv introdus, făcând aplicarea dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă.
Ca urmare a admiterii excepție nu vor mai fi analizate motivele de recurs invocate și nici excepția de inadmisibilitate a formulării recursului, invocată de intimați.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, întrucât recurentul a căzut în pretenții va foi obligat la cheltuieli de judecată către intimați, cheltuieli ce constau în onorariu de avocat în sumă de 450 de lei, dovedit prin actul de la fila 21 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității declarării recursului ridicată de intimați.
Respinge ca tardiv recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 80/A/27.09.2007 a Tribunalului Covasna.
Obligă recurentul să plătească intimaților suma de 450 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 26.02.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/ 03.03.2008
Dact. /07.03.2008
Jud. apel: A -
Jud. fond:
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Trif
