Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 295/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- drepturi bănești

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 295

Ședința publică din 19 martie 2009

PREȘEDINTE: Apetroaie Eufrosina

JUDECĂTOR 2: Sas Laura

JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica

Grefier: - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de LIGA SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT B, cu sediul în municipiul B,-, în numele și pentru reclamanții, G, I, împotriva sentinței nr. 1589 din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurenților și reprezentanții pârâților intimați Școala cu clasele I-VIII, Consiliul Local al comunei.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 2787 din 4 iunie 2008 Liga Sindicatelor din Învățământ B, în numele și pentru reclamanții membri de sindicat G, I, și, a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local și Școala cu clasele I-VIII, pentru a fi obligați la calcularea și la plata către reclamanți a sumelor reprezentând prime de vacanță pentru perioada 2001 - 2008, actualizate în funcție de rata inflației, plus a dobânzii legale, conform OG nr.9/2000 până la data plății efective.

În motivare s-a arătat că, în temeiul art. 48 - 50 din Legea nr.1 28/1997 și a art. 37 alin. 1 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ 2003-2004, a celor ulterioare, dar și a OG nr. 146/2007, personalul din învățământ, didactic și nedidactic, beneficiază de o primă de vacanță din venituri proprii. Cu toate acestea, prima - egală cu salariul de bază din luna premergătoare plecării în concediu - nu le-a fost plătită de angajator până în prezent.

Prin sentința civilă nr. 1589 din 12 noiembrie 2008, Tribunalul Botoșania respins, ca prescrise, pretențiile aferente perioadei 1 ianuarie 2001 - 31 decembrie 2004 și ca nefondate pe cele ulterioare.

Instanța a reținut în baza Legii nr. 128/1997 și a nr.OUG 24/2000, acte normative care stabilesc expres condițiile de salarizare a personalului din învățământ, că există o singură dispoziție aplicabilă doar personalului didactic, care prevede că trebuie acordate și primele, adaosurile ori sporurile stabilite în contractele colective de muncă, aceasta însemnând că personalul didactic auxiliar și contractual, în lipsa unor prevederi exprese, nu are dreptul la constituirea și achitarea unor sume cu titlu de prime de vacanță, pentru perioada 2005 - 2008.

Cât privește personalul didactic a reținut, în temeiul HG nr. 538/2001 și de HG nr. 2192/200, cele două acte normative care reglementează finanțarea sistemului de învățământ și în lipsa unui protocol anexă la Contractul colectiv de muncă care să prevadă obligația Consiliului Local de a asigura inclusiv finanțarea primelor de vacanță, că această categorie de personal beneficiază de prima de vacanță numai în măsura în care unitatea școlară la care activează are venituri proprii îndestulătoare pentru acoperirea plății acestor drepturi.

În speță, după verificarea bugetelor anuale aprobate pentru anii 2005 - 2008, tribunalul a constatat că nu au fost evidențiate venituri proprii din care să poată fi plătite primele de vacanță, nici ca sumă realizată și nici ca sumă reportată.

Cei paisprezece reclamanți, prin reprezentanta lor Liga Sindicatelor din Învățământ B au declarat recurs împotriva sentinței, susținând că a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, motiv ce se încadrează în conținutul art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă. Nu au criticat prescripția reținută cu privire la drepturile pretinse pentru perioada 2001 - 2004.

În dezvoltare au arătat că instanța de fond a stabilit greșit că art. 50 din Legea nr. 128/1997 așa cum au fost completate prin art. 37 alin. 1 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivel de învățământ pentru anii 2003 - 2004 s-ar aplica numai personalului didactic, deoarece, teoretic, dreptul la prima de vacanță este recunoscut tuturor categoriilor de personal. De asemenea, că legea nu face referire restrânsă la veniturile proprii ale instituției de învățământ ci la veniturile proprii ale instituției care este obligată la asigurarea finanțării unității de învățământ din cadrul învățământului preuniversitar de stat, respectiv Consiliul Local.

Recursul este nefondat.

Așa cum a detaliat și prima instanță, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 48,50 din Legea nr. 128/1997, salarizarea în învățământ are un regim distinct, după cum personalul este didactic ori didactic auxiliar. Astfel, în conformitate cu art. 50 alin. 12 rap. la alin. 3 din lege, personalul didactic beneficiază de drepturile cu caracter salarial, respectiv de primele, indemnizațiile și adaosurile la salariu prevăzute în contractul colectiv de muncă, fie la nivel de ramură, fie la nivel național. Pentru personalul didactic auxiliar ori contractual trimiterea la contractul colectiv de muncă nu există, ceea ce înseamnă că plata primei de vacanță nu are acoperire legală, câtă vreme nici Legea nr.130/1996 și nici OUG nr. 24/2000 nu au prevederi exprese privind prima în discuție și nici nu fac trimitere la contractul colectiv de muncă.

Rezultă așadar, că legiuitorul nu a recunoscut tuturor categoriilor de personal dreptul la plata primei de concediu.

În legătură cu cel de-al doilea motiv al recursului este de observat că potrivit art. 59 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă 2001 din 31 ianuarie 2005, la nivel național, pentru anii 2005-2006, publicat în Monitorul Oficial partea a V-a, nr. 1 din 22 februarie 2005, pe durata concediului de odihnă, salariații vor primi o indemnizație ce reprezintă media zilnică a veniturilor din luna în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul zilelor de concediu. De asemenea, prin art. 59 alin. 3 s-a stabilit ca prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poată stabili că, în raport de condițiile economico - financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță. O dispoziție similară este cuprinsă și în art. 59 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel național, pe anii 2007 - 2010, nr. 2895 din 29 decembrie 2006, publicat în Monitorul Oficial, partea a V-a, nr. 5 din 29 ianuarie 2007.

Din interpretarea acestor texte rezultă că acordarea primei de concediu nu constituie un drept de sine stătător și o obligație pentru unitatea angajatoare, ci doar o facultate condiționată de existența resurselor financiare de plată.

În mod corect a stabilit prima instanță că veniturile proprii privesc numai unitatea de învățământ și nu unitatea administrativ teritorială, prin care se asigură finanțarea de la bugetul de stat sau local. Aceasta întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 157 alin. 2 din Codul muncii, prin contractele colective de muncă nu pot fi negociate clauze care să încalce prevederi legale ori să instituie obligații în afara legii, iar pe de altă parte, "veniturile proprii, în condițiile legii" la care se referă art. 37 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă, nu pot fi altele decât cele avute în vedere de art. 1 și 13 din HG nr. 538/2001, de aprobare a Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, ce se referă la unitățile de învățământ, cu care de altfel, personalul didactic, didactic auxiliar și cel contractual are încheiate raporturile de muncă.

Față de toate cele mai sus expuse criticile reclamanților nu vor fi reținute, astfel că, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de Liga Sindicatelor din Învățământ B, în numele și pentru reclamanții, G, I, împotriva sentinței nr. 1589 din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

tehnored.

jud. fond

ex.2/17.04.2009

Președinte:Apetroaie Eufrosina
Judecători:Apetroaie Eufrosina, Sas Laura, Dumitrașcu Veronica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 295/2009. Curtea de Apel Suceava