Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2978/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2978
Ședința publică de la 12 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Panduru Marin
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC MUNICIPAL " " C, împotriva sentinței civile nr. 6576/10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se cererea scrisă de la dosar, prin care se solicită judecarea în lipsă, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 6576 de la 10 decembrie 2008 admis acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic ""
A obligat pârâtul să achite reclamantei diferența dintre drepturile salariale cuvenite potrivit salarizării în unitățile sanitare clinice pentru perioada 01.06.2007 - 30.04.2008,cu indexările si majorările survenite si salariile efectiv plătite în această perioadă,în cuantum de 3600 lei si să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
A obligat pârâtul să achite reclamantei o despăgubire egală cu valoarea tichetelor de masă de care ar fi trebuit să beneficieze reclamanta potrivit numărului de zile lucrate lunar pentru perioada 01.06.2007 - 30.04.2008, în cuantum de 1437,14 lei, sumă reactualizată cu indicele de devalorizare a monedei naționale de la data nașterii dreptului si până la data de 10.09.2008.
A obligat pârâtul la 401,70 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că, cererea reclamantei privind plata drepturilor bănești calculate potrivit grilelor de salarizare din unitățile clinice vizează perioada 01.12.2006 la zi, actualizate cu indicele de inflație.
În acest interval, salarizarea în sectorul sanitar era reglementată prin OUG nr. 123/2003, care stabilește în cuprinsul art. 2 (1) că salariile de bază prevăzute în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 191/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 220/2003, la limita minimă și la limita maximă, se majorează cu 6% față de nivel. Reclamanta este angajată a pârâtului Spitalului Clinic Municipal în funcția de asistentă medicală, având locul de muncă la Cabinetul Medical Școlar, Liceul de
Potrivit anexei IV/I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 salarizarea în unitățile sanitare a fost stabilită diferențiat pentru nități sanitare și de asistență socială, altele decât cele clinice (pct. I) și nități clinice, institute și centre medicale (pct. II).
Începând cu data de 01.01.2005 a intrat în vigoare OUG nr. 115/2004 care stabilește în dispozițiile art. 4 că sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile și alte drepturi, iar conform rt. 5 alariile de bază pentru personalul de execuție sunt diferențiate pe funcții, grade și trepte profesionale și sunt prevăzute în anexele nr. I-IV.
În cuprinsul anexei I sunt prevăzute grilele de salarizare în mod diferențiat pentru unitățile clinice și alte unități decât cele clinice.
Art.8 lit. h din Legea nr.270/2003 modificată prin nr.OG 40/2004 definește spitalul clinic ca fiind spitalul care are în componență cel puțin două clinici universitare care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică medicală și de educație continuă, definiție preluată și de dispozițiile Legii nr. 95/2006.
Textele menționate vizează încadrarea unității sanitare în categoria spitalelor clinice, ca urmare ipoteza textelor nu se referă la salarizare. Astfel, condiția desfășurării activităților de învățământ, cercetare științifică medicală și de educație continuă nu privește activitatea concretă desfășurată de toate cadrele medicale angajate la spitalul clinic, astfel că nu poate fi reținută apărarea pârâtului în sensul că reclamanta nu desfășoară acest tip de activități.
Legea stabilește o singură grilă de salarizare pentru personalul angajat în unitățile clinice, neexistând o prevedere specială de salarizare a personalului medical din cadrul cabinetelor medicale din unitățile școlare.
Părți ale contractului individual de muncă sunt reclamanta și spitalul clinic pârât și, prin urmare, în intervalul litigios, salariul reclamantei trebuia calculat conform grilei de salarizare în varianta pentru unitățile clinice.
Instanța a mai reținut că începând cu data de 01.04.2008 prin OG.17/2008 de modificare și completare a OUG 115/2004 privind salarizarea personalului contractual din unitățile sanitare publice s-a stabilit o singură grilă de salarizare pentru tot personalul contractual dintr-o unitate sanitară.
Pe de altă parte la art. 5 alin 5 din aceeași ordonanță s-a prevăzut că: " de bază individuale ale personalului contractual de execuție din sectorul sanitar avute la data de 31 martie 2008, salariile de bază la limita minimă ierarhizate potrivit prevederilor alin. (4), precum și salariile de bază la limita maximă se majorează în două etape, astfel:
a) cu 6%, începând cu data de 1 aprilie 2008, față de nivelul din luna martie 2008;
b) cu 5%, începând cu data de 1 octombrie 2008, față de nivelul din luna septembrie 2008".
Din răspunsul comunicat de spitalul pârât rezultă că la 01.04.2008 salariul reclamantei existent în plată până la 31.03.2008 a fost majorat cu 6% în conformitate cu art. 5 alin 5 din Ordonanța 17/2008. Așadar, în luna aprilie 2008 salariul s-a raportat tot la grila neclinic ( salariul existent în plată ) acestuia aplicându-i-se doar majorarea de 6%.
Pentru aceste considerente instanța a constatat întemeiat primul capăt de cerere până la data de 30.04.2008 și a obligat pârâtul să achite reclamantei diferența dintre drepturile salariale cuvenite potrivit salarizării în unitățile sanitare clinice pentru perioada 01.06.2007- 30.04.2008 și salariile efectiv plătite în această perioadă reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
De la 01.05.2008 conform art. 17 din Ordonanța 17/2008 reclamantul a beneficiat de o creștere salarială prin evaluarea performanțelor profesionale realizate în anul precedent, ajungând la limita maximă prevăzută de ordonanță pentru funcția ocupată de acesta, potrivit salarizării din unitățile sanitare clinice.
În ceea ce privește cererea reclamantei privind obligarea unității pârâte de a efectua înscrierile corecte în carnetul de muncă a modificărilor de salariu, instanța a considerat că aceasta este întemeiată, această obligație fiind o consecință directă a admiterii capătului de cerere privind drepturile bănești și rezultând din prevederile art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Cu privire la capătul de cerere referitor la acordarea de despăgubiri constând în contravaloarea tichetelor de masă, instanța a reținut următoarele:
Tichetele de masă reprezintă o alocație individuala de hrana acordata titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică, care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masa.
În cazul in care la nivel de ramura de unitate a fost negociat un contract colectiv de munca, modalitatea si condițiile de acordare a tichetelor de masa sunt stabilite prin intermediul acestui contract.
Deși, pârâtul in calitatea sa de angajator a acordat tichete de masa salariaților cu locul de munca in secțiile cu paturi, in laboratoare, servicii si compartimente funcționale din cadrul spitalului, in mod nejustificat nu a acordat acest drept si celorlalte categorii de salariați.
Această diferențiere in acordarea tichetelor de masa nu rezulta din nici un act normativ, singura condiție pentru a beneficia de tichete de masa fiind aceea a încadrării intr-o unitate publică finanțată din venituri proprii.
Astfel, s-a constatat că reclamanta are contract individual de muncă încheiat cu spitalul, deci raportul juridic este încheiat cu acest angajator, criteriul locului efectiv de desfășurare a activității neputând avea prioritate, întrucât acesta ar fi un criteriu discriminatoriu care ar încălca grav dispozițiile art. 5 alin. 1 si art. 39 alin. 1 lit. d din Codul Muncii.
Din punct de vedere constituțional, o hotărâre de guvern nu poate adăuga si nici modifica o lege, iar actele normative in materie sunt unitare in reglementările privitoare la acordarea tichetelor de masa in domeniul sanitar.
Astfel, Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă reprezintă dreptul comun in materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
In domeniul sanitar, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 270/2003, care in articolul 35 alin. 1 definește ˝spitalele publice˝ definiție din care rezulta sursa de finanțare si modul de funcționare, respectiv faptul ca sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiul autonomiei financiare si de asemenea sunt aplicabile disp. OUG nr. 115/2004 potrivit cu care conform art 23, personalul încadrat in unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 de tichete de masa.
Nici Legea bugetului de stat nu contravine acestor reglementari aplicabile in domeniul sanitar, deoarece in art. 24 din Legea nr. 379/2005, de exemplu, instituțiile finanțate integral din venituri proprii -cum este situația spitalelor - sunt excluse din categoria instituțiilor publice in bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masa.
De asemenea, contractul colectiv de munca la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005-2007, in articolul 139, prevede ca angajatorul este obligat sa acorde tichetele de masa potrivit Legii nr. 142/1998 si in conformitate cu dispozițiile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat si de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Acest contract colectiv de muncă s-a aplicat și în 2008, până la data prezentei hotărâri, având în vedere că încă nu s-a publicat un nou contract colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, așa cum rezultă și din răspunsul comunicat de angajator.
In raport de aceste considerente, instanța a admis si acest capăt de cerere și a obligat pârâtul să plătească reclamantei contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 01.06.2007 - 30.04.2008, proporțional cu zilele lucrate, dar nu mai mult de 20 tichete lunar, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație de la data fiecărei scadențe până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâtul Spitalul Clinic Municipal "" criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul - pârât a criticat sentința pentru faptul că instanța de fond nu a avut în vedere toate mijloacele de probă, neținându-se cont de niciuna din adresele depuse de recurent în dosarul de fond, prin care se face dovada personalului care beneficiază de salarizarea pe grila "clinic", unde reclamanta nu se încadrează, deoarece nu îndeplinește prin activitatea ce o desfășoară în cadrul cabinetului medical nici activitatea de învățământ și nici cercetare științifică-medicală și educație continuă, pentru a putea beneficia de salarizarea clinică.
O altă critică se referă la faptul că în cadrul spitalului clinic există mai multe subunități, în care se desfășoară atât activitate clinică medicală, completată de cercetare medicală și de învățământ superior medical, efectuată de cadrele universitare, cât și activitate neclinică, unde asistența medicală nu este dublată de cercetare medicală și de învățământ superior medical.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a arătat reclamanta este angajată a pârâtului în funcția de asistent medical în baza unui contract individual de muncă având locul de muncă la Liceul de
Prin OUG nr.24/2000 s-a stabilit conform anexei IV/1 că salarizarea în unitățile sanitare se face diferențiat pentru unități sanitare și de asistență socială altele decât cele clinice și unități clinice, institute și centre medicale. De asemenea OUG 115/2004 anexa I prevede grilele de salarizare în mod diferențiat pentru unitățile clinice și alte unități decât cele clinice. Legea, așa cum a reținut și instanța de fond, stabilește o singură grilă de salarizare pentru personalul angajat în unitățile clinice neexistând nici o prevedere specială de salarizare a personalului medical din cadrul cabinetelor medicale din unitățile școlare.
În aceste condiții criticile recurentului în sensul că reclamanta nu poate fi încadrată la grila "clinic" deoarece prin activitatea pe care o desfășoară în cadrul cabinetului medical nu desfășoară activitate de învățământ și nici cercetare științifică medicală sau educație continuă nu sunt întemeiate. Nu există în prevederile legale mai sus enunțate o asemenea diferențiere pe criteriul activității desfășurate de către salariat, iar adresele invocate de către aceasta nu pot în nici un caz conduce la concluzia că prin aceste adrese se modifică legea de salarizare.
Nici susținerea că în cadrul spitalului clinic există mai multe subunități în care se desfășoară atât activitate clinică medicală, cât și activitate neclinică nu conduce la concluzia că reclamanta ar trebui salarizată altfel decât ca personal clinic deoarece este salariata unei unități clinice și aceasta este singura condiție prevăzută de lege pentru a beneficia de salarizarea conform grilei "clinic" prevăzută de textele de lege.
Pentru toate aceste considerente în baza art. 312 Cod pr.civilă va fi respins recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC MUNICIPAL " " C, împotriva sentinței civile nr. 6576/10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Panduru Marin - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
18.05.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Panduru Marin, Ioana Moțățăianu
