Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 33/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 33/R-CM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, cu sediul în Municipiul Pitești,-, județul A împotriva sentinței civile nr.1399/CM din 5 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile, respectiv recurentul-pârât Municipiul Pitești-prin Primar și intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia pentru membrii de sindicat, C, () -, și și intimații-pârâți Grădinița cu program prelungit nr.10, Grădinița cu program normal nr.18 Pitești și Centrul Bugetar nr.1 Cămine.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost depusă la dosar, prin Serviciul Registratură, o cerere formulată de către intimații-reclamanți, prin care solicită repunerea pe rol a cauzei.
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 31.07.2008, reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele membrilor de sindicat, C, () -, și, a chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.10 + Grădinița cu Program Normal nr.18 Pitești, Centrul Bugetar nr.1 Cămine și Municipiul Pitești - prin primar, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși prin nr.OUG68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, s-a prevăzut că începând cu luna octombrie 2004 coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15 % față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
OUG nr.18/2005, nr.OG4/2006, nr.OG11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007 au stabilit același drept al membrilor de sindicat de beneficia de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Municipiul Pitești a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că reclamantele pot solicita îndeplinirea obligațiilor de către angajator, însă nu are niciun raport obligațional cu Municipiul Pitești.
Potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 511/2004 privind bugetul de stat pe anul 2005, sumele destinate finanțării cheltuielilor de învățământ preuniversitar sunt repartizate din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată de către Consiliul Județean cu avizul Inspectoratului Școlar Județean. A mai arătat pârâtul că nu are culpă pentru faptul că reclamantelor nu li s-au calculat tranșele de vechime corespunzător legii.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.1399/CM din 5 decembrie 2008, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Pitești.
A admis acțiunea precizată și a obligat pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.10 Pitești, Grădinița cu Program Normal nr.18 Pitești și Centrul Bugetar nr.1 Cămine Pitești să plătească reclamantelor drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 31.07.2005 și până la data de 05.12.2008, în raport de perioada efectiv lucrată de reclamante, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtul Municipiul Pitești să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
A obligat pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.10 Pitești, Grădinița cu Program Normal nr.18 Pitești și Centrul Bugetar nr.1 Cămine Pitești la cheltuieli de judecată în cuantum de 187,97 lei.
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Pitești este neîntemeiată, întrucât, potrivit dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
De asemenea, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, în calitate de ordonator secundar de credite, Municipiul Pitești are calitatea de a vira celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții sunt încadrați la Grădinița cu Program Prelungit nr.10 și Grădinița cu Program Normal nr.18 Pitești, în funcția de cadre didactice.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
În raport de obiectul dedus judecații, tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 nu trebuie confundate, neexistând identitate în acest sens cu creșterile de 1/25 ale coeficientului de multiplicare calculate din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare, la care fac referire art.50 alin.2 din Statut și art.5 alin.2 din nr.OG15/2008.
Astfel, art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic vizează în alin.1 și alin.2 drepturi ale personalului didactic din învățământul preuniversitar. În alin.1 legiuitorul a statuat faptul că personalul în cauză beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Așadar, din interpretarea gramaticală a textului de lege menționat, precum și din faptul folosirii de către legiuitor a conjuncției copulative "și" rezultă faptul că articolul menționat are în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc tot atâtea drepturi ale personalului didactic preuniversitar: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
În ceea ce privește momentul acordării acestor tranșe suplimentare de vechime, s-a constatat că textul de lege îl individualizează în mod concret prin folosirea de către legiuitor a prepoziției "la", care potrivit Explicativ al Române, în cazul concret expus de art.50 alin.1, introduce un complement circumstanțial de timp ce indică momentul: la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Că este așa, reiese și din interpretarea voinței legiuitorului care, în momentul în care a dorit să facă trimitere la intervale de timp, cum este cazul tranșelor de vechime, a apelat la folosirea cratimei, semn grafic ce marchează momentul de început și pe cel de sfârșit din cadrul acelui interval (a se vedea atât anexele la Legea nr.128/1997 cât și cele ale nr.OG15/2008).
Statuând în primul aliniat asupra existenței a două drepturi, cel la tranșa de vechime și cel la tranșa suplimentară de vechime, legiuitorul procedează în alin.2 al art.50 la indicarea procedeului, a modalității în care se ajunge la calcularea tranșei suplimentare de vechime. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin acest alin.2, legea introduce o nouă noțiune, respectiv aceea de "coeficient de ierarhizare" sau, în accepțiunea nr.OG15/2008, "coeficient de multiplicare".
În ceea ce privește modul de stabilire a salariului de bază, art.48 alin.3 din Legea nr.128/1997 arată că salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc pe baza valorii coeficientului de multiplicare 1,000 și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa nr.2 (pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar). Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.
În contextul celor menționate, salariul de bază al personalului în cauza este produsul dintre valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 și coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa nr.2 din lege, aceștia din urmă fiind diferiți în funcție de încadrarea în tranșe de vechime (de ex. de 25-30 de ani, de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și peste 40 de ani). La produsul astfel rezultat se adaugă celelalte sporuri de care beneficiază personalul didactic.
Ceea ce diferențiază tranșa suplimentară de vechime de tranșa de vechime este un alt coeficient de multiplicare care include creșterea, majorarea de 1/25 din coeficientul tranșei de vechime anterioare, intervenite în momentul în care se calculează cuantumul salarial corespunzător tranșei suplimentare de vechime, creștere care se raportează, deci, la coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
În mod concret, la trecerea în tranșa de vechime de 30-35 de ani, personalul didactic beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de Legea nr.128/1997, coeficientul de multiplicare fiind, cu titlu de exemplu pentru profesor cu grad didactic I, de la momentul împlinirii a 30 de ani de activitate în învățământ de 6,602.
Dar, potrivit art.50 alin.1 din statutul personalului didactic, acesta beneficiază la 30 de ani, la 35 de ani și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, ca o premiere, ca un bonus, și de tranșa suplimentară de vechime la al cărei coeficient de multiplicare se adaugă, până la momentul intrării în vigoare a nr.OG15/2008, și o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime. Această creștere, în exemplul luat anterior al profesorului cu grad didactic I, ar fi însemnat, printr-un calcul matematic simplu, mărirea coeficientului de multiplicare corespunzător tranșei de vechime de 30-35 de ani cu 0,252 (6,308 x 1/25). Acest nou coeficient de multiplicare se înmulțește cu valoarea de referință a coeficientului de multiplicare 1,000 corespunzătoare, ajungându-se la stabilirea în acest fel a tranșei suplimentare de vechime.
La data de 01 februarie 2008, în Monitorul Oficial nr.82 a fost publicată nr.OG15 din 30 ianuarie 2008, care vizează creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ. S-a constatat că acest act normativ nu face trimitere în niciun fel la dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime. Acest drept există în continuare în virtutea dispozițiilor art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997.
Conform art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 (referitoare la personalul didactic din învățământul preuniversitar), prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art.50 alin.2 din statut.
Potrivit acestui text de lege, legiuitorul nu face altceva decât să includă în coeficienții de multiplicare corespunzători fiecăreia dintre cele trei tranșe și creșterea de o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime. Așadar, prin intrarea în vigoare a ordonanței menționate, pentru determinarea tranșei suplimentare de vechime, la coeficientul de multiplicare al tranșei de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând pătrimea din tranșa anterioară de vechime.
Acest lucru nu înseamnă că prin art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25. Acest text de lege nu conduce la concluzia că tranșele suplimentare de vechime au dispărut prin includerea doar a creșterii de o pătrime în coeficienții de multiplicare prevăzuți de anexa 2 din ordonanță.
S-a reținut că dreptul la tranșele suplimentare de vechime nu reprezintă dreptul la creșterea salarială de 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime, această creștere fiind, indubitabil, de la apariția nr.OG15/2008, cuprinsă, inclusă în coeficienții de multiplicare ai tranșelor de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani.
Pe cale de consecință, instanța, cu majoritate, a considerat că dreptul privind tranșele suplimentare de vechime există în continuare și el se cuvine personalului didactic din învățământul preuniversitar și după intrarea în vigoare a nr.OG15/2008, în considerarea art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, care nu a fost abrogat sau modificat în niciun fel.
Interpretând altfel dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a apreciat că s-ar ajunge la încălcarea dispozițiilor Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de de Învățământ, legea părților în raport de dispozițiile Legii nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă, care stipulează prin prevederile art.4 alin.1 că părțile se obligă ca, în perioada de aplicare a contractului colectiv de muncă, să nu inițieze și să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului, în vigoare la data înregistrării acestui contract, precum și din prezentul contract colectiv de muncă, iar în alin.2 se arată că Ministerul Educației, Cercetării și T se obligă să nu inițieze nici un act normativ și/sau act administrativ cu caracter normativ care privește relațiile de muncă și sistemul național de învățământ, fără consultarea federațiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
S-a reținut că toate acestea vin să completeze și să susțină cele menționate mai sus în ceea ce privește însăși titulatura și obiectul nr.OG15/2008 care vizează doar niște creșteri salariale, și nu vorbește despre înlăturarea unui drept stabilit printr-o lege, act normativ cu caracter net superior ordonanței.
De asemenea, art.7 alin.2 din același contract colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ prevede și faptul că orice propunere de modificare a legislației în vigoare privind drepturile și obligațiile personalului din învățământ nu poate fi făcută fără consultarea federațiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
Așa fiind, în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, a fost admisă acțiunea, conform celor de mai sus, actualizarea cu indicele de inflație la data plății efective fiind dispusă în baza art.161 alin.4 Cod procedură civilă.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, a fost obligat pârâtul Municipiul Pitești să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În fine, în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței civile nr.1399/CM/5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Municipiul Pitești - prin Primar care a criticat hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate, în sensul că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Pitești, nefiind aplicabile prevederile nr.OUG32/2001, prevederile legale care fac referire la aspectele litigioase fiind cele ale art.167 din Legea nr.84/1995, așa cum a fost modificată și completată.
Într-o altă critică se susține că în mod greșit au fost acordate drepturile bănești pentru perioada ce depășește data de 1 ianuarie 2008, în condițiile în care de la această dată își găsesc aplicabilitate dispozițiile nr.OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că prin actul normativ sus-citat au fost cuprinse creșterile din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, astfel încât acest drept nu mai trebuie acordat prin intermediul instanței de judecată după data de 1 ianuarie 2008.
S-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Verificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate în recurs și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În temeiul dispozițiilor art. XIII din nr.OUG32/2001, pentru reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, și în raport de care pârâtul a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamante.
În conformitate cu dispozițiile art.20 alin.1 din nr.OUG17/2006, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale".
Întrucât municipiul, orașul sau comuna, după caz, sunt ordonatori secundari de credite, tribunalul a constatat că Municipiul Pitești are calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește cea de a doua critică, Curtea constată că în mod legal prima instanță a reținut că prin art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 nu a fost înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25.
Textul de lege sus-citat nu conduce la concluzia că tranșele suplimentare de vechime au dispărut prin includerea doar a creșterii de o pătrime în coeficienții de multiplicare prevăzuți de Anexa 2 din ordonanță, iar aceștia există în continuare și se cuvin personalului din învățământul preuniversitar și după intrarea în vigoare a nr.OG15/2008, în considerarea art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, articol care nu a fost abrogat sau modificat în vreun fel.
Prevederile nr.OG15/2008 vizează doar niște creșteri salariale pentru personalul didactic menționat mai sus și nu fac vorbire despre înlăturarea vreunui drept stabilit prin lege care este act normativ superior ordonanței de guvern.
De altfel și Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de de Învățământ menționează că în perioada de aplicare a acestei convenții să nu se inițieze sau să se susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții legale care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului.
Rezultă că în mod legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor privind drepturile bănești ce le revin personalului didactic din învățământul preuniversitar și după data de 1 ianuarie 2008.
În concluzie, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul formulat de pârâtul Municipiul Pitești - prin primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL P - prin primar, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1399/CM din 5 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în Pitești, bd. - nr.4-6, județul A, în numele membrilor de sindicat, C, () -, și și pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.10 + GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.18 PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A și CENTRUL BUGETAR NR.1 CĂMINE, cu sediul în Pitești, bd. - nr.84, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
6 ex./15.01.2010
Jud. fond: /
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
