Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 396/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 396/
Ședința publică din 7 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B în contradictoriu cu intimații reclamanți, (), (), C, G, și și cu intimații pârâți TRIBUNALUL BUCUREȘTI și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, având ca obiect: "drepturi bănești" împotriva sentinței civile nr. 824 din 24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 31 martie 2009, când instanța având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea din acea zi făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 07.04.2009.
.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 824/24.10.2008 Tribunalul Brașova admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune,pentru perioada aprilie-septembrie 2004. respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finanțelor. A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, (), (), C, G, -, -, -, -, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției, si Ministerul Economiei si Finanțelor. A obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul B si Curtea de Apel B să calculeze si sa plătească in solidar reclamanților contravaloarea drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând din data de 01.10.2004 pana in prezent,precum si in continuare,cu excepția perioadelor in care contractele individuale de munca ale reclamanților au încetat sau au fost suspendate. A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor să vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natura salariala,menționate anterior. A respins acțiunea formulata de reclamanți pentru perioada aprilie-septembrie 2004, ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constat următoarele:
Excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pe perioada aprilie-septembrie 2004,invocată de pârâtul Ministerul Justiției este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă, având in vedere prevederile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958,coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din același act normativ,precum și art.283,alin.1, lit. c din Codul Muncii potrivit cărora dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată și de Direcția Generală a Finanțelor Publice B,in calitate de mandatara, instanța a constatat că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de pârât și de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pe fondul cauzei instanța a constatat în fapt următoarele:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului București,așa cum rezultă din adresa nr.1356//31.01.2008 filele 117-119 dosar.
Din același înscris rezultă că reclamantele: și s-au pensionat la 10.10.2007; s-a pensionat la 01.07.2007; și s-au pensionat la 25.07.2007; -încetat contractul individual de muncă la 07.05.2004; - încetat contractul individual de muncă la 01.01.2006; - încetat contractil individual de muncă la 09.01.2008; - încetat contractul individual de muncă la 01.10.2007; - încetat contractul individual de muncă la 09.01.2008; -încetat contractul individual de muncă la 01.01.2005; - încetat contractul individual de muncă la 09.01.2008; - încetat contractul individual de muncă la 16.07.2007;U - încetat contractul individual de muncă la 01.09.2007.
Această stare de fapt va fi avută în vedere la acordarea drepturilor salariale.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO," " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economică, sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului,alături de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii (pensia, acțiunile, părțile sociale).
Pretențiile reclamanților se bazează pe un serviciu deja prestat,ele constituind "un bun" în sensul practicii,așa cum rezultă si din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986.
In concluzie,dreptul de proprietate invocat de reclamanți se analizează ca o valoare patrimonială (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească ), deci un bun în sensul primei fraze a art.1.
Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamantei de a nu fi lipsită de ele în mod nejustificat,din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Măsura eliminării sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justifică,întrucât limitarea drepturilor nu era " necesară într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri ".
Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitări ale dreptului reclamanților decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speță, astfel încât,in baza art. 20 al.2 din Constituția României, că devin aplicabile dispozițiile art. art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO,ca fiind mai favorabile decât legislația internă.
In concluzie, prin abrogarea art. art. 47 din Legea 50/1996, a fost încălcat dreptul reclamanților la bun, acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică.
Instanța a reținut si faptul ca,la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii si celelalte categorii de personal auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite.
In situația actuala,când sistemul legislativ este stufos și uneori contradictoriu,iar condițiile de muncă sunt neadecvate, creșterea celor doi factori de risc este evidentă.
La cele de mai sus se adaugă și presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care formulează împotriva magistraților,grefierilor numeroase sesizări, reclamații și plângeri penale nejustificate, ce au drept consecință creșterea suprasolicitării neuropsihice și a stresului acestora.
În afară de argumentele de mai sus,instanța este obligată să se conformeze Deciziei nr.21/10.03.2008 pronunțată în dosar nr.5/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite,prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,statuându-se că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996,privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,republicată;
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,calculat la indemnizația brută lunară,respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, obligatorie, potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse,instanța a apreciat ca acțiunea reclamanților este pe deplin justificată, motiv pentru care a fost admisa insa numai in parte, in sensul următor: au fost obligați pârâții Ministerul Justiției,Curtea de APEL BUCUREȘTI si TRIBUNALUL BUCUREȘTI să calculeze și să plătească în solidar reclamanților, (), (), C, G, contravaloarea drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând din data de 01.10.2004 până în prezent și în continuare pentru reclamanții în activitate.
Sporul de risc și suprasolicitare nu se mai acordă în continuare reclamanților care și-au încetat activitatea,după cum urmează: și s-au pensionat la 10.10.2007; s-a pensionat la 01.07.2007; și s-au pensionat la 25.07.2007; -încetat contractul individual de muncă la 07.05.2004; - încetat contractul individual de muncă la 01.01.2006; -încetat contractil individual de muncă la 09.01.2008; - încetat contractul individual de muncă la 01.10.2007; - încetat contractul individual de muncă la 09.01.2008; -încetat contractul individual de muncă la 01.01.2005; - încetat contractul individual de muncă la 09.01.2008; - încetat contractul individual de muncă la 16.07.2007;U - încetat contractul individual de muncă la 01.09.2007.
Instanța a respins acțiunea formulată de reclamanți pentru perioada aprilie - septembrie 2004,ca urmare a admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune. A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natură salarială,mai sus menționate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.
Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs faptul că art 1 din Protocolul 1 adițional la CEDO, nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun, ci se aplică numai în privința bunurilor actuale ale reclamantului, care nu se poate plânge de o atingere de dreptul său de proprietate, câtă vreme nu demonstrează existența lui. Acest protocol nu vine să suplinească sau să recunoască un drept pe care legislația internă nu îl prevede.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din ambele recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va respinge recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 824/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.04.2009
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red, /30.04.2009
Dact. /11.05.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
