Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 395/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 395/
Ședința publică din 7 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, și, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA PARCHETELOR MILITARE - 02520 B și chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 832 din 24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 31 martie 2009, când instanța având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea de ședință din acea zi, făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 12.05.2009.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamantele, au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,SECȚIA PARCHETELOR MILITARE - 02520 B din cadrul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție,solicitând:
- obligarea SECȚIEI PARCHETELOR MILITARE,în calitate de ordonator terțiar de credite la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut,pe perioada ianuarie 2005 și în continuare,sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora și obligarea pârâtei de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
- acordarea 3 zile în plus la concediul de odihnă,începând cu data introducerii prezentei acțiuni,precum și cu trei ani înaintea acestei date.
Prin sentința civilă nr. 832/2008 Tribunalul Brașova respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei și Finanțelor. A respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor. A respins acțiunea formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,SECȚIA PARCHETELOR MILITARE - nr.02520 B,din cadrul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție,având ca obiect obligarea pârâților la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15%din salariul de bază brut,pe perioada ianuarie 2005 și în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective;obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă; acordarea 3 zile în plus la concediul de odihnă de la data introducerii acțiunii și cu trei ani înaintea acestei date. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel s-a reținut că reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate și referent în cadrul Parchetului Militar d e pe lângă Tribunalul Militar Cluj - locația
Acestea beneficiază de sporul de 15% pentru condiții grele,(), așa cum recunosc în cererea introductivă,conform anexei nr.1 a Ordinului nr.80/28.04 2006 emis de procurorul general privind locurile de muncă și categoriile de personal care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă grele,vătămătoare sau periculoase.
Faptul că alte categorii de salariați din domeniul industriei chimice primesc un spor pentru lucru la calculator, nu este un argument în favoarea reclamantelor,deoarece aceste recunosc că acest drept este cuprins în contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică,deci există bază legală pentru acordarea acestuia.
Comparația dintre celelalte categorii de personal bugetar din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție,salariații Ministerului d e Justiție, nu constituie o discriminare în sensul dispozițiilor nr.OG137/2000.
În ceea ce privește dreptul de cel puțin 3 zile de concediu de odihnă în plus,așa cum prevăd dispozițiile art.142 din Codul Muncii,potrivit cărora salariații care lucrează în condiții grele,periculoase sau vătămătoare,nevăzătorii,alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare,instanța apreciază că acesta nu li se cuvine reclamantelor deoarece,pe de o parte,acestea nu se încadrează în aceste categorii,așa cum s-a menționat iar pe de altă parte,așa cum s-a arătat anterior,acest drept este negociat între patronat și sindicate fiind cuprins în contractul colectiv de muncă sau este menționat în acte administrative ale instituțiilor respective.
Potrivit art.2, alin.1 din Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate și personal conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicat în Monitorul Oficial partea I, nr.255/17.04.2007 s-a stabilit că această categorie de personal are dreptul la 30 de zile lucrătoare concediu de odihnă plătit anual.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse,instanța a respins excepțiile invocate de pârâți iar pe fond a respins acțiunea,ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantele, și invocând prevederile art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedura civila și art. 304 indice 1 Cod procedura civila.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a reținut greșit că la dosarul cauzei reclamantele nu au depus sentințe judecătorești definitive și irevocabile prin care altor persoane care ocupă aceleași funcții să le fi fost acordat sporul de 15 % pentru lucru la calculator, în raport cu care să fie discriminate.
De asemenea, se arată că, greșit prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite prevederile art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000 republicată privind discriminarea precum și faptul că nu le sunt aplicabile prevederile art. 142 din Codul Muncii privind acordarea în plus a 3 zile de concediu de odihnă.
Se susține că, din anul 2003, reclamantele tehnoredactează toate lucrările pe calculator și nu au primit drepturile aferente acestei munci cum primesc salariații din cadrul ÎCCJ, MJ, din domeniul sanitar și din domeniul industriei chimice și petrochimice, fiind discriminate potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Discriminarea invocată de reclamante în raport de alte categorii de personal este utilizată printr-un raționament juridic speculativ, neputând exista nici un fel de discriminare decât în condițiile în care, în sfera acelorași dispoziții imperative ale unui act normativ două persoane aflate în aceeași situație și în aceleași circumstanțe, primesc un tratament juridic diferit, iar diferența nu poate fi susținută de argumente obiective.
Or, în speță, nu există nici o dispoziție imperativă cuprinsă într-o normă privind acordarea sporului de lucru la calculator de 15 % personalului auxiliar de specialitate, în schimb aceștia beneficiază deja de un spor de 15 % din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebit de grele și vătămătoare sau periculoase, spor acordat conform Ordinului Procurorului General nr. 80/28.04.2006.
Reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile nr.OG 137/2000 ori prin Decizia nr. 821/2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 2 alin. 1 și alin. 11 precum și dispozițiile art. 27 din nr.OG 132/2000 sunt neconstituționale.
Prin urmare, instanțele judecătorești nu sunt competente să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Astfel că, instanța de recurs, va face aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 47/1992 potrivit căreia "decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie".
În ceea ce privește solicitarea reclamantelor privind acordarea a 3 zile de concediu de odihnă în plus, întrucât capătul principal al cererii nu este întemeiat urmează ca și acest capăt de cerere să fie respins.
Cererea reclamantelor are la bază prevederile art. 142 din Codul Muncii, care prevăd că "salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tineri în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare", ori aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză.
De altfel, cererea reclamantelor este și nejustificată, în condițiile în care potrivit art. 65 din Legea nr. 567/2004, acestea beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit de 30 de zile lucrătoare, respectiv de o perioadă de concediu cu 10 zile mai mare decât perioada minimă de concediu de odihnă prevăzută în art. 140 alin. 1 din Codul Muncii.
Referitor la cele două hotărâri judecătorești depuse ca practică judiciară de către reclamante, curtea reține că nu există dovada că acestea sunt irevocabile și de altfel, acestea nu constituie un izvor de drept.
Pentru aceste considerente, curtea înlătură criticile formulate în recurs, iar în baza art. 312 (1) Cod procedura civila, ca respinge recursul și va menține ca legală hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele, și împotriva sentinței civile nr. 832/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.04.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/07.05.2009
Dact. /07.05.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
