Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3960/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3000/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3960R
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta A împotriva sentinței civile nr.3155 din data de 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: -, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta A prin avocat Al. lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 26.05.2009, de către intimați, și, întâmpinări, prin care se invocă excepția tardivității declarării recursului.
Curtea pune în discuție excepția tardivității declarării recursului de către - SA.
Recurenta - SA prin avocat solicită respingerea excepției tardivității declarării recursului.
Curtea reține cauza în pronunțare, pe excepția tardivității declarării recursului.
CURTEA
Prin actiunea civila inregistrata la Tribunalul Teleorman sub nr- reclamanta a chemat in judecata pe parata - SA B pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la plata sumei de 2000 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neacordate.
Prin incheierea pronuntata la acelasi termen de judecata instanta a admis cererea de conexare i in temeiul art. 164 al. 1 proc.civ. a dispus conexarea dosarelor cu nr- privind pe reclamant lulica, nr- privind pe, nr, - privind pe, nr- privind pe i dosarul nr- privind pe la dosarul de fata, avand nr-.
A constatat ca in toate aceste dosare parata este - SA,ti iar obiectul cauzelor il constituie drepturi salariale suplimentare, respectiv plata primei de Pasti si
De asemenea, a constatat ca in speta sunt aplicabile prevederile art.283 alin.l lit.c Codul Muncii, potrivit careia termenul de introducere a actiunii privind plata de drepturi salariale neacordate este de 3 ani de la data nasterii dreptului, astfel ca a respins exceptia prescriptiei invocata de parata prin intampinare, in aport de prevederile art. 283 al. 1 lit. e Codul Muncii.
Prin sentința civilă nr.3155 din data de 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantii, si, impotriva paratei SA.
A fost obligata parata sa plateasca reclamantilor suma de cate 1460 lei, din care 1387 lei prima de C pe anul 2007, iar diferenta actualizarea in raport de rata inflatiei, precum si la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata catre reclamantele i.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantii sunt salariati ai paratei - " " SA B, beneficiind astfel de drepturile salariale prevazute de lege si din contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate.
Conform art. 1 alin. 1 din /1999 Contractul Colectiv de Munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariatii, reprezentati prin sindicate on in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raportul de munca.
Art. 31 din aceeasi lege dispune ca poate interveni modificarea clauzelor pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, on de cate ori partile convin acest lucru.
Modificarile aduse astfel Contractului Colectiv de Munca se comunica, in sens, organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
Contractul Colectiv de Munca incheiat cu respectarea legii constituie legea partilor, astfel cum se arata la art. 236 alin. 4 din Codul Muncii.
In speta, reclamantii au solicitat obligarea paratei la plata drepturilor salariale suplimentare, constand in prime de C 2007, in acord cu art. 168 al. 1 din
In aparare, parata invoca art. 168 al. 2 din aratand ca, incepand cu anul 2003, primele la care fac referire reclamantii, au fost incluse m salariul de baza si achitate catre acestia.
Parata nu a probat sustinerea potrivit careia primele in cauza au fost incluse in salariile de baza si achitate catre reclamanti, prin state de plata sau orice alte inscrisuri elocvente in acest sens.
Situatia de fapt astfel cum este prezentata de parti si justificata pe actele aflate la dosarul cauzei vizeaza o interpretare a prevederilor inscrise la art. 168 din contractul de munca.
Astfel, art. 168 al. 1 din pe anul 2007 prevede ca, salariatii SA beneficiaza, cu ocazia sarbatorilor de Paste si C de o suplimentare a drepturilor salariale echivalente cu un salariu de baza mediu la nivel de unitate.
Alineatul 2 al aceluiasi articol a prevazut ca suplimentarile de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat pe anul 2003.
Apreciaza instanta de fond ca suplimentarile salariale au fost introduse in salariul de baza pe anul 2003, iar daca partile contractului nu ar fi intentionat sa convina acordarea suplimentarilor salariale pe anii urmatori nu le-ar mai fi prevazut la art. 168 al. 1 din contractele colective de munca incheiate pentru 2004-2007.
De altfel, salariul de baza mediu la nivel de la care se face referire
art. 168 al. 1 din contractul partilor, nu este acelasi in fiecare an( fiind negociat de la an la an) si, prin urmare, nu se poate retine ca eventuala includere a echivalentului acestui drept salarial in salariile cuvenite reclamantilor in anul 2003 reprezinta o executare corespunzatoare a obligatiilor angajatorului asumate in pe anii ulteriori lui 2003.
Faptul ca prima de C pe anul 2007 nu a fost inclusa in salariul de baza al reclamantilor rezulta si din raportul de expertiza.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta - SA a declarat recurs la data de 27.04.2009, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 06.05.2009, sub nr-.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, recurenta a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii dată de instanța de fond și a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin cererea de recurs s-a făcut o prezentare a situației de fapt și a litigiului dedus judecății, recurenta arătând că drepturile salariale suplimentare de C și Paște prevăzute în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate au fost acordate tuturor salariaților - SA începând cu anul 2003, fiind incluse în salariul de bază. În acest sens sunt atât clauzele contractului colectiv de muncă pentru anii 2003, 2004, 2005, cât și interpretarea dată de Comisia paritară prin decizia nr.3793/18.06.2007, norme opozabile tuturor salariaților.
Criticile formulate împotriva hotărârii recurate vizează, în esență, greșita respingere a excepției de prematuritate, greșita respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune și greșita soluționare a fondului cauzei pe motiv că pârâta nu ar fi făcut dovada că sumele pretinse au fost incluse în salariile angajaților.
A arătat astfel recurenta-pârâtă că promovarea acestei actiuni este prematură, deoarece dreptul de a formula cererea de față nu se poate considera născut, atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. În acest sens, sunt dispozițiile art.168 alin.1 teza finală din contractul colectiv de muncă nemodificat pe perioada 2003-2007.
S-a mai arătat că dreptul la acțiune era prescris în momentul promovării acțiunii, deoarece sumele în discuție nu au natură salarială, ci sunt exclusiv drepturi acordate salariaților prin contractul colectiv de muncă, în scopul de a le oferi protecție socială motiv pentru care, în speță, își au incidența dispozițiile art.283 alin.1 lit. e din Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond, s-a mai arătat că sumele solicitate prin acțiune au fost incluse în salariul lunar acordat, deoarece începând cu anul 2003 părțile au prevăzut în mod expres includerea sumelor suplimentare în salariul de bază, iar ulterior, măsura includerii a fost menținută printr-o reglementare corespunzătoare. În plus, recurenta a mai susținut că modalitatea de calcul invocată în susținerea acțiunii este greșită atât timp cât se raportează la nivelul salariului brut la nivel de societate.
În fine, s-a mai arătat și faptul că instanțele investite cu soluționarea unor litigii similare au confirmat includerea în salariul de bază a sumelor suplimentare precum și acordarea lor către salariați.
La termenul de astăzi, Curtea din oficiu conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, a pus în discuția părții prezente (recurenta) tardivitatea declarării recursului, excepție întemeiată, cu consecința respingerii recursului ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Litigiul părți este un conflict de drepturi așa cum este el definit de art.5 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Art.5 din Legea nr. 168/1999 prevede urmatoarele: "Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților, denumite în continuare conflicte de drepturi".
Potrivit art.80 din Legea nr. 168/1999 termenul de recurs (în litigiile de natura dreptului muncii- nota Curții) este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
In speta de fata, sentința atacată cu recurs a fost comunicată recurentei la 10.04.2008, fiind primită de aceasta sub semnătură și ștampilă, așa cum rezultă din dovada de primire de la fila 57 din dosarul de fond.
Data inscrisa pe plicul in care a fost transmisa prin posta cererea de recurs este 27.04.2009 (fila 11 dosar recurs).
În raport de aceste date, recursul este formulat peste termenul legal de 10 zile calculat conform art.101 Cod procedură civilă.
Art.101 Cod procedură civilă prevede că "termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopții zilei următoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârșește într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii.
Termenul care se sfârșește într-o zi de legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare".
În concluzie, Curtea dă eficiență dispozițiilor art.80 din Legea nr. 168/1999 raportat la art.3011Cod procedură civilă și va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta A împotriva sentinței civile nr.3155 din data de 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: -, ca tardiv declarat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red./tehnored. jud. /01.07.2009
Jud.fond: /
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Daniela Georgeta Enache