Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 40/R-CM
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.828/CM din data de 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurenta-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, emisă de Societate civilă de avocați " și Asociații", lipsind intimatul-reclamant
OGProcedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, potrivit motivelor dezvoltate pe larg, aflate la dosarul cauzei.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta SC SA pentru ca, prin hotărârea care se va pronunța, să fie obligată să-i plătească suma de 8880 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate constând în suplimentări salariale de Paște și de C pentru anii 2004-2006, precum și suma de 592,46 lei reprezentând daune pentru neachitarea la termen a obligațiilor salariale susmenționate.
In motivarea acțiunii, s-a susținut că reclamantul, în calitate de salariat al pârâtei la punctul de lucru V, astfel cum rezultă din înscrierile din carnetul lui de muncă, avea dreptul să beneficieze, pe lângă salariul de bază pentru munca prestată, de toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul societății angajatoare.
Reclamantul a susținut că, potrivit prevederilor art.168 alin.l din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații SC SA beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.
S-a invocat, de asemenea, că, deși contractul colectiv de muncă prevedea aceste obligații, reclamantul nu a beneficiat pentru anii 2004-2007 de drepturile reprezentând suplimentări salariale de Paște și de
In cauza care a format obiectul dosarului nr- s-a formulat de către reclamantul Goc erere precizatoare a acțiunii inițiale, prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei să-i restituie drepturile salariale cuvenite și neacordate la care se adaugă și drepturile salariale reprezentând suplimentări de drepturi salariale, respectiv prima de Paști și de C pentru anul 2007.
Prin încheierea de ședință pronunțată în dosarul nr- s-a dispus disjungerea cererii precizatoare formulată în cauză de către reclamantul G și formarea unui dosar separat cu privire la aceasta.
Cererea disjunsă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția civilă - Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr.935/90/24.03.2008.
Această instanță, după administrarea probei cu înscrisuri, prin sentința nr.828 din 30 septembrie 2008 a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă să plătească reclamantului suma de bani reprezentând prima de Paști aferentă anului 2007, precum și daune constând în actualizarea sumei cu indicele de inflație până la data plății efective.
Pentru a se pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat pe anii 2004 - 2007, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de societate. Pârâta a achitat reclamantului benevol toate drepturile bănești care i se cuveneau cu titlu de prime de Paști și de C solicitate prin acțiunea inițiată, dar și prin cea precizată, mai puțin prima de Paști aferentă anului 2007.
Față de prevederile contractului colectiv de muncă, acțiunea a fost admisă, așa după cum s-a arătat cu ocazia reproducerii dispozitivului sentinței.
S-a dispus, totodată și reactualizarea sumei cu indicele de inflație până la data plății efective, în baza art.161 alin.4 Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta SA B, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod pr.civilă, după cum urmează:
1.- În mod greșit a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune, apreciindu-se că obiectul acțiunii îl reprezintă drepturi salariale ale reclamantului, deși în realitate este vorba despre un ajutor social acordat salariaților pentru repaus în zilele de Paști și de
Art.154 Codul muncii condiționează existența drepturilor salariale de îndeplinirea a două condiții: menționarea acestora în contractul individual de muncă și nașterea lor ca o contravaloare a muncii prestate, condiții care nu sunt îndeplinite în speță, în timp ce art.155 definește salariul.
2.- Promovarea în acest moment a acțiunii este nejustificată și prematură față de dispozițiile art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, dispoziții ce impuneau o anumită procedură prealabilă și stabilirea a cinci elemente: valoarea concretă, modalitatea de acordare, condițiile, criteriile și beneficiarii, condiții neîndeplinite în cauză, ceea ce înseamnă că reclamantul nu poate face dovada de titular al dreptului pretins, fiind lipsit de calitate procesuală activă.
3.- Greșit s-a admis acțiunea și pentru considerentul că sumele au fost încorporate în salariul de bază, situație ce rezultă din redactarea textului art.168 alin.2 din contractul colectiv de muncă.
Încă din anul 2004, intenția reală a părților a fost introducerea drepturilor salariale suplimentare în salariile de bază, așa cum, de altfel, s-a și procedat.
Instanța nu trebuia să analizeze din punct de vedere gramatical textul art.168 alin.2 din Contractul colectiv de muncă, ci trebuia, în aplicarea principiului voinței reale a părților reglementat de art.977 Cod civil, precum și a principiului interpretării clauzei îndoielnice în sensul în care aceasta produce un efect (978 Cod civil), să interpreteze textul respectiv în sensul că încă din anul 2003 suplimentările salariale de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază.
Verificând sentința recurată în raport cu criticile formulate, având în vedere și prevederile art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Conform art.154 alin.1 și art.155 Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă și cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Salariul de bază reprezintă partea fixă și principală a salariului și în același timp un element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților, iar adaosurile și sporurile formează partea variabilă a salariului și se plătesc numai în raport de performanțele individuale ale fiecărui salariat, pentru timpul în care munca este prestată în anumite condiții deosebite sau speciale.
Art.154 alin.1 Codul muncii, contrar susținerilor recurentei, nu condiționează salariul de cuprinderea acestuia în contractul individul de muncă, ci doar îl definește ca fiind contraprestația muncii, aceasta din urmă fiind executată în baza contractului individual de muncă.
Drepturile salariale pot fi cuprinse și în contractul colectiv de muncă, ale căror clauze sunt obligatorii pentru părțile semnatare.
De altfel, art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă prevede pentru reclamant "suplimentarea drepturilor salariale" cu ocazia sărbătorilor de Paști și
Chiar recurenta a recunoscut caracterul de drept salarial al acestor prime, prin următoarele critici, în cadrul cărora arată că aceste "drepturi salariale suplimentare" s-au inclus în salariile de bază.
Fiind vorba de drepturi salariale, în mod corect instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, care instituie un termen de prescripție de trei ani pentru acțiunile privind plata unor drepturi salariale neacordate, fără a distinge între drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncă și cele cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Întrucât art.283 alin.1 lit.c instituie un termen special de prescripție în cazul acțiunilor având ca obiect plata unor drepturi salariale, rezultă că termenul de prescripție de 6 luni reglementat de art.283 alin.1 lit.e se aplică în cazul nerespectării unor clauze din contractul colectiv de muncă, altele decât cele referitoare la salarii.
A doua critică este de asemenea, nefondată.
Este adevărat că, potrivit art.168 alin.1 din M, cu minim 15 zile înainte de Paști sau de C vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
Pe de altă parte, același articol arată că beneficiarii drepturilor salariale suplimentare sunt salariații SA, ceea ce înseamnă că este vorba despre toți salariații, tuturor acestora fiindu-le opozabil M din momentul înregistrării acestuia.
Așadar, dreptul la prime s-a născut pentru reclamant odată cu înscrierea acestui drept în, iar pârâta nu poate invoca neparcurgerea procedurii prealabile a negocierii, deoarece și-ar invoca propria culpă.
Nici următorul motiv de recurs nu poate fi reținut de către instanța de control judiciar.
Din acest punct de vedere, Curtea constată că în Contractele coelctive de muncă pentru anii 2005, 2006 și 2007, art.168 alin.2 cuprinde aceeași mențiune ca în contractul din 2004, în sensul că, în anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază. Această formulare este neechivocă, astfel că textul nu poate fi interpretat gramatical, în sensul că suplimentarea ar fi inclusă "din anul 2003".
Recurenta susține că art.168 alin.2 din a fost interpretat de comisia paritară în sensul că suplimentările salariale de Paști și C au fost introduse în salariul de bază nu doar din anul 2003, ci începând cu anul 2003.
Prin decizia nr.3793/18.06.2007 se confirmă faptul că în redactarea art.168 alin.1 și 2, în momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 aceste prime să fie introduse în salariul de bază ale fiecărui salariat.
Un astfel de înscris nu respectă dispozițiile art. 244 Codul muncii și art.31 din Legea nr.130/1996, texte de lege potrivit cărora clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru, iar modificările aduse contractului se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
În speță, această interpretare s-a făcut în iunie 2007, deci nu poate fi aplicată unei perioade anterioare, iar pe de altă parte, din acest înscris nu rezultă contractul colectiv de muncă la care se referă această interpretare.
Chiar și în situația în care s-ar reține că s-a convenit această modalitate de acordare a suplimentărilor și pentru anii următori, nu s-a făcut dovada plăților de către angajator.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.291 Codul muncii și art.312 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta B, împotriva sentinței civile nr.828/CM din data de 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
22.01.2008
jud.fond.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
