Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4097/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 4097

Ședința publică de la 19 Iunie 2009

Complet constituit din:

PREȘEDINTE: Sorina Petria Mitran

JUDECĂTOR 2: Marin Covei

JUDECĂTOR 3: Mihaela că

Grefier:

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O împotriva sentinței civile nr. 97/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Liceul cu Program Sportiv S, Consiliul Local al Municipiului S, Primăria Municipiului S - Instituția Primarului, Consiliul Județean O și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că:

- recursul este declarat și motivat în termen legal,

- prin serviciul registratură intimații-pârâți Consiliul Local al Municipiului S, Primăria Municipiului S - Instituția Primarului, Consiliul Județean O au depus întâmpinări,

- în cauză se cere și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.

Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr.97/09.02.2009 Tribunalul Olta constatat lipsa calității procesuale pasive pârâților Consiliul Județean, Consiliul local al municipiului S, Primarul municipiului S, și chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice.

A respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de Sindicatul Preuniversitar O în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu Liceul cu Program Sportiv, având ca obiect plata primei de vacanță pe anii 2005-2008.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Județean O, Consiliul local la municipiului S, Primarul Municipiului S - Instituția Primarului și chematei în garanție Ministerul Finanțelor Publice, s-a reținut că este întemeiată întrucât potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.

De asemenea, potrivit art. 16 din HG nr. 2192 din 30.11.2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, dar având în vedere că dreptul solicitat nu este prevăzut de legea de salarizare a personalului din învățământ, ci de contractul colectiv de muncă ce se aplică doar între părțile semnatare (Inspectoratul Școlar Județean și Sindicatul Învățământului Preuniversitar O) și este condiționat de existența veniturilor proprii, nu s-a putut reține obligație de plată în sarcina pârâților susmenționați și nici în sarcina chemaților în garanție.

Membrii de sindicat în numele cărora s-a promovat prezenta acțiune își întemeiază cererea pe dispozițiilor unor contracte colective de muncă încheiate pe 2005-2008. Astfel, contractul colectiv de muncă cu nr.2001 din 31 ianuarie 2005 la nivel național pe anii 2005-2006 prevede la art. 59 alin.3 că prin contracte colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca un raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității pe lângă indemnizația de concediu să se plătească o primă de vacanță.

Textul de mai sus prevede o vocație, o posibilitate și nicidecum o obligație de acordare acestui drept, deoarece este condiționat de posibilitățile economico-financiare ale unității de învățământ.

Instanța, analizând și prevederile contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ 2007-2008, a constatat că la art. 37 lit. se prevede pentru personalul din învățământ acordarea unei prime de vacanță din venituri proprii în condițiile legii, prin urmare acest drept impune în mod obligatoriu anumite resurse financiare care să facă posibilă includerea în proiectul de buget a unității școlare a sumelor necesare acordării și aprobarea acestui proiect de către consiliul local, urmând toate etapele prevăzute de legea bugetului cu includerea în bugetul județului și apoi în bugetul de stat.

Mai mult decât atât, art. 33 din contract colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pe 2007 - 2008 prevede că în scopul salarizării și acordării drepturilor prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțare înainte de adoptarea legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia.

Legea 128/1997 nu prevede în mod expres acordarea acestui drept, iar art. 50 al.12 din statutul personalului didactic menționează că personalul din învățământ beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, dar aceste dispoziții trebuie coroborate cu prevederile de mai sus, care așa cum am arătat nu impun o obligație unității de învățământ cu care membrii de sindicat au raport juridic de muncă ci prevăd doar o posibilitate de acordare a primelor de vacanță condiționate de existența fondurilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 și art.3041cod pr.civilă, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, se arată că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean O, Consiliului local al municipiului S și Primarul municipiului S - Instituția Primarului.

In ce privește lipsa calității procesuale pasive a Consiliului local al municipiului S și Primarul municipiului S susține că greșit instanța reținut că finanțarea unităților de învățământ special de stat se asigură din bugetul consiliului județean, conform art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995, în realitate plata primei de vacanță se face din fondurile locale, respectiv din veniturile proprii ale consiliilor locale.

Că, primarul a fost chemat în judecată în calitatea sa de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului local, astfel încât, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, apreciază că hotărârea pronunțată trebuie să îi fie opozabilă.

În ceea ce privește art. 16 din HG nr. 2192/2004, acesta nu este aplicabil decât județelor pilot, iar județul O nu a fost nominalizat printre acestea.

Asupra fondului, recurentul, după citarea dispozițiilor legale invocate ca temeiuri ale cererii de chemare în judecată, susține că dispozițiile legale care îngrădesc drepturile negociate prin contractele colective de muncă contravin în mod clar dispozițiilor art. 41 alin. 5 din Constituția României privind dreptul la negocieri colective.

Mai susține că, potrivit art. 50 alin 12 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar prima de vacanță este reglementată de contractele colective de muncă la nivel național și la nivelul învățământului.

În ceea ce privește problema fondurilor proprii, acestea sunt veniturile proprii ale consiliilor locale. În condițiile în care unitățile de învățământ nu realizează venituri proprii, ar însemna admiterea ideii că o clauză contractuală negociată ar putea rămâne fără efect.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 50 (12) din Legea nr. 128/1997, ersonalul p. didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Contractele colective de muncă unice la nivel național din perioada invocată de reclamanți au prevăzut posibilitatea ca partenerii sociali care negociază contracte colective de muncă să includă în acestea dreptul salariaților la o primă de vacanță, însă numai în funcție de posibilitățile economico-financiare ale unității.

Se constată astfel că, în mod greșit, recurentul susține că reprezintă un izvor al drepturilor pretinse, reglementarea convențională la nivel național trimițând în mod expres la contractele colective la nivel inferior. Cu alte cuvinte, pentru ca dreptul la primă de vacanță să se nască, el trebuie în mod necesar să fie negociat expres la nivel inferior.

În ceea ce privește prevederile din contractele colective de muncă la nivel de învățământ, dispozițiile art. 37 lit. g stabilesc că părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii".

La negocierea acestei clauze, partenerii sociali au negociat posibilitatea de a fi acordată în viitor o asemenea primă de vacanță, în condițiile în care dreptul va face obiectul unei reglementări legale.

În ceea ce privește dispozițiile din art. 36 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ preuniversitar în județul O - 2008/2009 și acestea prevăd posibilitatea acordării primei de vacanță, vocația salariaților de a beneficia de acesta în condițiile existenței veniturilor proprii. Nu a fost reglementat pe cale convențională un drept pur și simplu în favoarea salariaților, ci un drept condiționat de existența unor venituri proprii. În plus, este de observat că acest contract nu este în nici un caz opozabil Consiliului Județean O, în condițiile în care acesta nu este parte contractantă.

În consecință, criticile recurentului privind existența unui drept câștigat sau referitoare la îngrădirea dreptului la negocieri colective și caracterului obligatoriu al convențiilor colective sunt nefondate, de vreme ce chiar textele negociate ale convențiilor colective invocate în cauză prevăd doar vocația personalului din învățământ la prime de vacanță, în anumite condiții care în cauza de față nu au fost îndeplinite.

În ce privește lipsa rolului activ al instanței de fond, critica recurentului este de asemenea nefondată, întrucât la dosar au fost depuse toate înscrisurile probatorii.

Criticile cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâților, în cauză, urmează a fi respinse avându-se în vedere sentința cu privire la soluționarea fondului, prin care acțiunea reclamanților a fost respinsă.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O împotriva sentinței civile nr. 97/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Liceul cu Program Sportiv S, Consiliul Local al Municipiului S, Primăria Municipiului S - Instituția Primarului, Consiliul Județean O și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -că

Grefier,

Red. Jud.

2ex/IE/02.07.2009

fond:

Președinte:Sorina Petria Mitran
Judecători:Sorina Petria Mitran, Marin Covei, Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4097/2009. Curtea de Apel Craiova