Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 102/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 102/R-CM
Ședința publică din 12 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții (), (), R (), ( ), (), (), (), (), A, OG, (), împotriva sentinței civile nr.592/CM din 2 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-reclamanți și intimații-pârâți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că, prin cererea depusă la dosar, intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor-prin DGFP A solicită amânarea cauzei pentru a se pune în vedere recurenților-reclamanți să depună copii de pe motivele de recurs și înscrisurile de care înțeleg să se folosească, urmând ca acestea să le fie comunicate odată cu citația.
Curtea respinge cererea de amânarea cauzei formulată de intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor-prin DGFP
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ la data de 04.12.2006, reclamanții, (), (), R (), (), (), (), (), (), a, OG, -, (), și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, Tribunalul București și Curtea de Apel București pentru a fi obligați în solidar plata contravalorii tichetelor de masă pe o perioadă de 3 ani în urma calculată de la data introducerii acțiunii și până la momentul punerii la dispoziția fiecărui salariat a tichetelor de masă la care este îndreptățit potrivit Legii nr.142/1998. De asemenea, s-a solicitat plata sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în raport de indexarea semestrială a indicelor prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare comunicat de Comisia Națională pentru Statistică, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, deși prin Legea nr.142/1998 s-a prevăzut dreptul salariaților din unitățile bugetare la acordarea tichetelor de masă, de acest drept au beneficiat numai anumite categorii de bugetari, nu și reclamanții.
Prin încheierea nr.3578 din data de 03.05.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Argeș, fiind înregistrat pe rolul acestuia din data de 22.05.2007.
Această instanță, prin sentința civilă nr.592/CM din data de 2 octombrie 2007 a respins acțiunea formulată de reclamanți, reținând următoarele:
În art.1 din Legea nr.142/1998 sunt prevăzute atât categoriile de salariați ce pot primi alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă cât și condițiile în care se acordă.
În alin.2 al art.1 s-a prevăzut că pentru unitățile din sectorul bugetar, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
În legile bugetului de stat, pentru perioada solicitată de reclamanți, nu s-au prevăzut sume cu această destinație.
Mai mult, s-a prevăzut expres că instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat nu pot să-și prevadă în bugetele proprii, aprobate conform legii, sume pentru acordarea tichetelor de masă, respectiv art.49 din Legea nr.743/2001, art.39 alin.4 din legea bugetului de stat pe anul 2003, art.46 alin.4 din Legea nr.507/2003 privind bugetul de stat pe anul 2004, art.40 din Legea nr. 511/2004 prin bugetul de stat pe anul 2005, precum și art.24 din Legea nr. 379/2005 prin bugetul de stat pe anul 2006.
Față de aceste considerente, precum și de faptul că pretențiile reclamanților sunt lipsite de temei legal pentru a fi acordate, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamanții au declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă, susținând în esență că, reținând acordarea tichetelor de masă ca o facultate și nu o obligație din partea angajatorului și a celor obligați să aloce fondurile necesare, instanța a făcut o aplicare discriminatorie a dispozițiilor legale în materie în condițiile în care alți salariați aflați în situația lor beneficiază de acest drept.
Recursul este nefondat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanții sunt încadrați prin contract individual de muncă la Judecătoria Sectorului 3 B, iar prin acțiunea introductivă au solicitat obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de masă la care au fost îndreptățiți să beneficieze pe ultimii 3 ani ca și alți salariați din sectorul bugetar.
Prin Legea nr.142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajatori salariaților săi, acestea constituind o alocație individuală de hrană, suportată integral de angajator.
Potrivit art.1, tichetele de masă se acordă însă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.
Tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă în urma negocierii dintre angajatori și organizațiile sindicale, iar potrivit art.2 din Normele de aplicare a legii, clauzele respective trebuie să prevadă numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă, valoare nominală a tichetului, numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie, criteriile de selecție pentru cei care le primesc.
În consecință, acordarea tichetelor de masă este în primul rând o posibilitate a angajatorului și nu o obligație imperativă, pentru că echivalentul acestora se suportă integral din fondurile angajatorului, care trebuie să aibă prevăzut în bugetele de stat sumele cu această destinație.
În al doilea rând acordarea tichetelor de masă se face după o anumită metodologie care prevede numărul salariaților îndreptățiți, valoarea nominală a tichetului, criteriile de selecție etc. de unde se deduce că nu toți salariații beneficiază de ele.
Deosebit, tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă în urma negocierii dintre angajatori și sindicate sau reprezentanții acestora, după caz.
Față de cele de mai sus rezultă că instanța de fond a reținut corect că reclamanții nu sunt îndreptățiți la primirea tichetelor de masă, fiind inexact că aceasta constituie o discriminare față de alte categorii de salariați, de vreme ce acesta este atributul angajatorului care are și posibilitatea selecției salariaților, precum și cea a stabilirii valorii nominale a tichetului și a numărului de zile din lună pentru care le acordă.
În consecință, neprevederea în bugetul de stat și instituirea posibilității de apreciere a angajatorului sunt argumente pentru considerarea injusteții pretențiilor formulate.
Ca atare, recursul este nefondat și va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții (), (), R (), (), (), (), (), (), A, OG, (), împotriva sentinței civile nr.592/CM din data de 2 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/21.02.2008.
Jud.fond:.
.
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță
