Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 11/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR.11/R-CM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B, General, nr.28-30, sector 1, împotriva sentinței 854/CM din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea Sindicatului Învățământ Preuniversitar Muntenia pentru intimații-reclamanți. Se mai învederează că recursul este tardiv formulat.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea rămâne în pronunțare asupra excepției de tardivitate a formulării acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 09.04.2008, reclamantele, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", au formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal, Școala nr.4, Municipiul P prin primar, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Educației Cercetării și T, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Consiliul Județean A, în calitate de ordonatori de credite, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții Școala nr.4 P, Inspectoratul Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și T să asigure reducerea normei didactice de predare cu 2 ore suplimentar și toți pârâții să plătească drepturile salariale reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus cu 2 ore suplimentar față de norma didactică pe perioada octombrie 2001 - 06.10.2003, cu actualizarea sumelor în funcție de creșterea indicelui de inflație, până la data efectuării plății
Solicită de asemenea să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantele sunt încadrate în funcție didactică la Școala nr.4
Potrivit art.45 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, "personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului".
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul primar se stabilește pe clasă sau clase simultane și nu pe ore, fără a se distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, art.45 alin.1 instituie beneficiul reducerii normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului, impunând două condiții: o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Precizează reclamantele că drepturile solicitate pentru perioada 2001-2003 nu sunt prescrise întrucât, potrivit art.16 din Decretul nr.167/1958, privind prescripția extinctivă, aceasta se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge.
Actul întrerupător de prescripție este Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ la 28 noiembrie 2005, prin care s-a convenit ca pentru perioada octombrie 2001 - octombrie 2004, față de calcularea greșită a salariilor personalului didactic, să se stabilească o reglementare unitară care să înlăture discriminările ce ar apărea între salariații aflați în aceeași situație.
Acest acord s-a reflectat în nr.OUG17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din octombrie 2001 - octombrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat.
A fost invocată în acest sens practica Curții de APEL PITEȘTI, ca instanță de recurs prin care au fost recunoscute drepturile membrilor de sindicat din Uniunea Sindicatului Învățământ V solicitate în cursul anului 2007 pentru perioada octombrie 2001 la zi.
Acțiunea este întemeiată pe prevederile art.42 alin.1, art.43 alin.1, art.44, art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, art.16 și art.17 din Decretul nr.167/1958, Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ din 28.11.2005, nr.OUG17/2006.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în susținerea căreia a arătat că nu este angajatorul reclamantelor și nu are obligația de a plătii acestora drepturile salariale solicitate în acțiune.
Între Ministerul Educației, Cercetării și T și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003 o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Tot în susținerea acestei excepții Ministerul Educației, Cercetării și T arată că nu este nici ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat, motiv pentru care nu poate plăti diferențele salariale nici unui cadru didactic.
Cu privire la plata drepturilor salariale începând cu anul 2001, același pârât a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 Codul muncii.
În ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție de 3 ani prin recunoașterea drepturilor salariale de către debitor, se arată de către minister că Acordul invocat de reclamante, aprobat prin nr.OUG17/2006, reglementează plata diferențelor salariale rezultate prin aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997, referitoare la stabilirea salariului de bază al cadrelor didactice.
Nici acest Acord și nici nr.OUG17/2006 nu au ca obiect reducerea normei didactice cu două ore, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.
Pe fond, apărările pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T sunt de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.3 alin.48 din nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționare
În raport de aceste dispoziții pârâtul susține că este eronată opinia reclamantelor referitoare la introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor, făcându-se o gravă eroare atunci când se consideră că acest minister poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.
În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002 - art.19-35.
Aceeași excepție a fost invocată și de pârâții Consiliul Județean A și Municipiul P - prin primar.
Potrivit Legii nr.215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean A nu are în atribuții finanțarea unităților de învățământ subordonate inspectoratului școlar sau altor școli care nu au raporturi juridice de subordonare, ci doar atribuții în domeniul educației pentru serviciile publice din subordine.
Consiliul județean are doar rol consultativ în ceea ce privește cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat județului A, cu motivația că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată se face prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene după consultarea acestei instituții, în conformitate cu dispozițiile din legea bugetului de stat pe anul 2008.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.854/CM din 26 septembrie 2008, a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean A, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și, în consecință a respins acțiunea față de acești pârâți.
S-au respins excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului S-a respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamante și au fost obligați pârâții Școala nr.4 P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să plătească acestora diferențele de drepturi salariale, reprezentând plata cu ora a două ore efectuate suplimentar săptămânal în perioada octombrie 2001 -06.10.2003, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective și la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze acelorași pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin prezenta acțiune.
S-a respins cererea privind reducerea normei didactice și au fost obligați pârâții Școala nr.4 P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal la 1000 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Județean A este întemeiată.
Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nu este nici ordonator de credite, acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean nu are calitate procesuală pasivă întrucât "în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
În art.20 alin.1 din același act normativ se menționează "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale".
În raport de aceste dispoziții unitatea administrativ teritorială care ar fi putut sta în judecată este județul A prin președintele Consiliului Județean.
Însă, potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, nici această unitate administrativ-teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.
Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și Taf ost respinsă ca neîntemeiată, având în vedere că primul capăt din acțiune are ca obiect asigurarea reducerii normei didactice diminuată cu două ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică.
În acest sens, s-a constatat că norma didactică se regăsește în planul de învățământ a cărui întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T potrivit art.12 din Legea nr.84/1995 coroborat cu art.44 din Legea nr.198/1997 privind statutul personalului didactic.
Întrucât municipiul, orașul sau comuna, după caz, sunt ordonatori secundari de credite, urmează ca hotărârea să fie opozabilă și acestor persoane, motiv pentru care pârâtul Municipiul P are calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă și excepția prescrierii dreptului material la acțiune având în vedere dispozițiile art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, așa cum rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamantele au calitatea de personal didactic, intrând sub incidența Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și elevilor se stabilește potrivit art.43 alin.1 lit.a din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Față de prevederile art.43 alin.1 lit.c din lege, norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.
Dispozițiile următoare acestui text de lege, prin care se reglementează conținutul normei didactice, se referă și la învățământul preșcolar și școlar.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate, și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1, fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.
Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr.128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.
Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I, cum este și cazul reclamantelor, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal nu înseamnă reducerea activității de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, dată fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, ci presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin.1 lit.a din lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Educației Cercetării și T
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât instanța nu a reținut excepțiile invocate de acest pârât.
Greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației Cercetării și T, care nu este angajatorul reclamantelor, între acesta și cadrele didactice neexistând niciun fel de raporturi de muncă și nici vreo obligație cu privire la calcularea și plata salariilor.
În mod nelegal instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, deși potrivit art.166 din Codul muncii dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale și la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data când erau datorate.
Nu a intervenit nicio întrerupere a termenului de prescripție deoarece dreptul pretins de reclamante este distinct de cel reglementat de nr.OUG17/2006 și nr.3351/2006, în niciunul din aceste acte normative neexistând o recunoaștere din partea ministerului în ceea ce privește plata celor două ore efectuate suplimentar față de norma didactică.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului, admiterea excepțiilor invocate și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
Recursul declarat de pârât este tardiv.
Astfel, hotărârile date în soluționarea conflictelor de muncă sunt susceptibile de recurs, termenul fiind de 10 zile de la comunicarea sentinței instanței de fond, conform art.80 din Legea nr.168/1999.
În speță, sentința instanței de fond a fost comunicată recurentului Ministerul Educației Cercetării și T la data de 21 noiembrie 2008, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare depusă la dosar (104), existând în acest sens ștampila și semnătura acestuia.
Recursul a fost depus la instanță la data de 03 decembrie 2008.
Cum termenul de recurs era de 10 zile, ultima zi în care acesta putea fi depus fiind 02 decembrie 2008, zi lucrătoare, recursul depus la data de 03 decembrie 2008 apare ca tardiv formulat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, împotriva sentinței civile nr.854/CM din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele, reprezentate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar "Muntenia" și pârâții CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL LICEAL, ȘCOALA NR.4 PITEȘTI, MUNICIPIUL PITEȘTI prin primar, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./15.01.2009
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
