Drepturi bănești. Practica juridica. Sentința 121/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 121

Ședința publică de la 18 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marin Panduru

JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea Mădălina Maroga

Asistent judiciar - -

Asistent judiciar

Grefier

*************

Pe rol, judecarea acțiunii formulată de reclamanții reclamant, i, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că s-a depus la dosarul cauzei note scrise de către pârât Ministerul Justiției.

Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:

CURTEA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

La data de 23.04.2008, reclamanții, i, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, solicitând instanței să dispună:

1.- obligarea pârâților la plata diferențelor de salariu, calculate pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport de evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, după cum urmează:

- pentru perioada 01.10.2004-31.12.2004, la valoarea de referință sectorială de 238 lei, conform OUG nr.123/2003;

- pentru perioada 01.01.2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform OG nr. 9/2005;

- pentru perioada 01.10.2005-31.01.2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform OG nr.9/;

- pentru perioada 01.02.2006-31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform OG nr.3/2006;

- pentru perioada 01.09.2006-31.12.2006,la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG nr.3/2006;

- pentru perioada 01.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform OG nr.10/2007;

- pentru perioada 01.04.2007-30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform OG nr.10/2007;

- pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform OG nr.10/2007, în raport de valoarae de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele respective

2. obligarea pârâtei Tribunalul Gorj de a aefectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă

3. obligaraea Ministerului Finanțelor Publica să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate în contul Ministerușlui Justiției.

Reclamanții precizează că au calitatea de grefieri, personal auxiliar conex de specialitate la Judecătoria Târgu Cărbunești.

În motivarea cererii, reclamanții au precizat:

Potrivit art. 1 din legea nr. 50 / 1996 "salarizarea magistraților și
personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se
seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de
putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și ce
incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească".

Potrivit art. 2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică "dispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual ie muncă în sectorul bugetar". Conform art. 3 din același act normativ, "funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat, obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii". Legea nr. 154/1998 se aplică și "celor:are ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege ".

Potrivit art. 9 din Legea nr. 154/1998, se precizează că "Prin Legea bugetului de stat se stabilesc: valoarea de referință universală și evoluția acesteia, în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, cu indicatorii de prioritate intersectorială și cu valorile de referință sectoriale, ținând seama de prioritățile rezultate din obiectivele, proiectele, programele propuse de ordonatorii principali de credite, precum și de evoluția salariilor din alte sectoare de activitate decât cele bugetare".

Persoanele care ocupau funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică aveau dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu de bază lunar, în conformitate cu prevederile Anexei nr. III din același act normativ.

In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din OG134/1999 "începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, precum și pentru administrația publică centrală și locală. Această valoare se corectează periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar".

Potrivit art.1din OG83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive. Această valoare, corectată periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale, se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi". Aliniatul 2 prevede că"valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. 1 constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție". Alineatul 3 prevede că "ordonatorii principali de credite calculează nivelurile indemnizațiilor lunare și ale salariilor de bază ce corespund coeficienților de multiplicare și grilelor de intervale prevăzute ir anexele nr. 1,2, 4, 5 și 51la prezenta lege și valorii de referință sectorială stabilită la alin. 1, rotunjite din o mie în o mie de lei, în favoarea personalului".

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2000 modifică coeficienții de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în anexele I - VIII din Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din nr.OG 9/2005. privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului salarizat potrivit OUG24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică "indemnizațiile lunare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, precum și pentru persoanele care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, sunt cele prevăzute în anexele nr. VIII și IX.

Legislația privind salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete respecta principiul echilibrului puterilor legislative, executive și judecătorești în cadrul democrației constituționale.

Conform art. 3 alin. 4 din Constituția României, în anul 2006 se prevede că "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".

Este evident că salarizarea, ca un element al noțiunii de echilibru al celor trei puteri în stat, trebuie avută în vedere, întrucât puterea judecătorească s-ar pune, prin actele normative care au apărut ulterior, în afara principiilor și a sensului prevederilor constituționale, care au fost stabilite anterior prin legi de natură organică.

Dispozițiile prevăzute în art.3 alin. 1 din OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ii parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, încalcă acest principiu, stabilind o valoare de referință sectorială mai mică decât cea prevăzută de lege și care trebuia aplicată la data intrării acesteia în vigoare și diferită față de valoarea ie referință stabilită pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, aparținând puterii legislative și executive întrucât se stabilește valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare la suma de 280,64 lei, deși la data intrării în vigoare a ordonanței de mai sus valoarea de referință sectorială era de 365 lei, conform OG10/2007.

Stabilirea prin ordonanțe ale Guvernului care reglementează salarizarea organelor puterii judecătorești, a altor valori de referință sectorială decât cele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică, în afara cazurilor expres prevăzute prin legi, contravine spiritului de echilibru al puterilor statului.

Drepturile cu privire la salarizare, recunoscute de lege, la o anumită perioadă de timp, nu pot fi diminuate unilateral, nici chiar în cadrul unor negocieri sau cu acordul ambelor părți, încălcându-se principiile Codului Muncii, cu privire la teoria dreptului câștigat.

Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrare.

Ordonanțele 27/2006 și 8/2007 încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzute în Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și Constituția României privind categoriile de acte normative și normele de competență pentru adoptarea acestora, principiul aplicării valorii de referință sectorială egal pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din organele puterii legislative, executive si judecătorești fiind stabilite prin legile enumerate mai sus.

Acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului, contravine atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art. 1 alin. 2 privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care, la lit. "i" se menționează și "dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".

Actele normative care au corectat valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislativă, executivă și judecătorească pentru perioada respectivă sunt OUG 123/2003, OG9/2005, OG 3/2006 și OG 10/2007.

Chiar dacă unele acte normative enumerate mai sus au fost între timp abrogate, total sau parțial, pe parcursul perioadelor care au reglementat salarizarea personalului din justiție, au avut v valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativ executivă și judecătorească.

De asemenea, Curtea de Conturi a României funcționează pe lângă Parlament, iar salariații acesteia sunt retribuiți cu referință la valoarea sectorială pentru funcțiile de demnitate publică alese.

între actuala reglementare, cu privire la salarizarea personalului din justiție (280 lei valoarea de referință sectorială) cel al organelor puterii legislative și executive, (de 405 lei stabili prin OG10/2007), este evidentă, inechitabilă și neconstituțională.

La data de 29 mai 2008, pârâtil Ministerul Justiției a formulat întâmpiunare.

Pârâtul invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile mai vechi de trei ani de la data introducerii acțiunii, în conformitate cu prevederile art. 1, art. 3, art. 7 și art. 8 din Decretul nr. 167/1958 și ale art. 283 din Codul muncii, rugând instanța să constate că drepturile solicitate pentru perioada 01.10.2004 -14.04.2005 sunt prescrise.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, susținând următoarele argumente:

Potrivit art. 11din Legea nr. 50/1996, forma din 20.05.2002; "(1) pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă. Această valoare corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi.

Analizând anexele 1 și 2 din prezenta lege, că magistrații și personalul auxiliar au avut aceeași valoare de referință sectorială, 1.1480.000, existând diferențe numai în ceea ce privește coeficienții de multiplicare.

De asemenea, în temeiul art.2 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, indemnizațiile acestora au fost stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.

însă, prin Legea nr. 347 din 10 iulie 2003, prin care a fost aprobată OUG nr. 177/2002, articolul 2 fost modificat urmând să aibă următorul conținut:( 1) pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență."

Totodată, art. 3 din OUG nr. 27/2006 prevede:(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Prin art. 50 din OUG nr. 177/2002 au fost abrogate dispozițiile art. 11și dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, precum și orice alte dispoziții contrare.

De asemenea, prin OUG nr. 27/2006 a fost abrogată OUG nr. 177/2002, prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție din Legea nr. 56/1996, dispozițiile privind salarizarea președintelui, vicepreședintelui, președinților de secții și judecătorilor înaltei Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Legea nr. 154/1998, art. 56 din Legea nr. 317/2004, precum și orice alte dispoziții contrare.

Prin urmare, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2003, care a modificat ari 2 din OUG nr. 177/2002 nu există temei legai pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin OUG nr.177/2002. OG nr. 23/2005 si OUG nr. 27/2006.

OG. nr. 23 din 27 ianuarie 2005 privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 100/2005, prevede:

- art.1 (1) Valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa nr. 1 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, se majorează, începând cu data de 1 octombrie 2005, cu 8% față de nivelul din luna decembrie 2004, de la 2.380.593 lei la 2.571.040 lei.

(2) Pentru perioada ianuarie - septembrie 2005, creșterea valorii de referință sectorială este de 45% din diferența calculată între valorile de referință sectorială prevăzute la alin. (1).

- art. 2 (1) Valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele nr. 2, 4, 5 și 6 la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se majorează, începând cu data de 1 octombrie 2005, cu 8% față de nivelul din luna decembrie 2004, de la 2.380.593 lei la 2.571.040 lei.

(2) Pentru perioada ianuarie - septembrie 2005, creșterea valorii de referință sectorială este de 45% din diferența calculată între valorile de referință sectorială prevăzute la alin. (1).

Prin urmare, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, salarizat potrivit anexei 2 la Legea nr. 50/1996 au beneficiat de majorarea valorii de referință sectorială prevăzută de OG nr. 23/2005.

De altfel, începând cu 1 ianuarie 2003 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive beneficiază de o indemnizație fixă, art. 5 din Legea nr. 154/1998 fiind abrogat prin art. 15 din OUG nr. 24/2000.

Astfel, conform OG nr. 9/2005, OG nr. 3/2006 și OG nr. 10/2007 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative beneficiază de indemnizații fixe și nu în baza unei valori de referință sectorială.

Este de reținut și faptul că dispozițiile OUG nr. 177/2002 și OUG nr. 27/2006 și nr.OG 8/2007 nu contravin Constituției, Legii nr. 303/2004 sau Codului Muncii.

Astfel, într-adevăr, art. 73, actual art. 74, alin.2, teza I, din Legea nr. 303/2004, prevede că "Drepturile salariate ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege", alin. 2, în teza a II-a se precizează că "Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială."

La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și celorlalte categorii de personal prevăzute de acest act normativ erau stabilite prin OUG nr. 177/2002 aprobată prin Legea nr. 347/2003 și de Legea nr. 50/1996. Prin urmare, dispozițiile art. 73, actual art. 74 din Legea nr. 303/2004 au avut în vedere drepturile salariale reglementate de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, drepturi salariale care, potrivit legii " nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".

Ori, prin legea specială prin care au fost stabilite ulterior drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv OUG nr. 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, și prin OG nr. 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007, nu au fost diminuate drepturile în discuție, acestea fiind majorate față de cuantumul prevăzut în reglementarea anterioară.

Astfel, prin acest act normativ, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, personalului asimilat acestora, potrivit legii, judecătorilor din cadrul înaltei Curți de Casație și Justiție, magistraților asistenți, și asistenților judiciari au fost majorate după cum se cunoaște cu un procent de 40% față de cele prevăzute în OUG nr. 177/2002, prin mărirea coeficienților de ierarhizare prevăzuți pe grad de instanță, în raport de funcția deținută, și prin instituirea dreptului la spor de vechime în muncă și primă de concediu.

De asemenea OG nr. 8/2007 a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007, în trepte, prin majorarea coeficienților potrivit Anexei 1, b și c, începând cu 1 ianuarie 2007-31 martie 2007, 1 aprilie 2007-30 septembrie 2007 și respectiv cu 1 octombrie, în consecință personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de creșteri salariale pe anul 2007, neputând beneficia și de drepturile altor categorii profesionale.

Totodată, principiul echilibrului celor trei puteri în stat prevăzut de Constituție nu presupune reglementarea drepturilor salariale în mod egal, în Constituție neexistând principiul aplicării aceleiași valori de referință sectorială invocat de reclamanți. De altfel, Legea nr. 154/1998 cât și celelalte acte normative care au reglementat ulterior drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcții publice alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive, invocate de reclamanți ca temei al susținerii pretențiilor formulate, nu prevăd pentru acestea și alte drepturi salariale în afară de indemnizația stabilită în cuantum fix.

Având în vedere faptul că reclamanții solicită plata unor drepturi salariale stabilite de legiuitor în beneficiul unor categorii profesionale diferite, solicită respingerea pretențiilor ce formează obiectul prezentei cereri de chemare în judecată ca fiind neîntemeiate.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj.

Prin încheierea de la data de 26.06.2008, Tribunalul Gorja dispus înaintarea cauzei la Curtea de APEL CRAIOVA pentru competentă soluționare a cauzei în primă instanță, potrivit dispozițiilor OUG nr. 75/2008.

Prin notele scrise depuse la dosar la data de 06.11.2008, pârâtul Ministerul Justiției a invocat deciziile Curții Constituționale nr. 818/819/820/ 03.07.2008, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 27 din OG nr. 137/2000.

Analizând cererea și apărările formulate în cauză prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică stabilește, în anexe, în mod limitativ funcțiile de demnitate publică alese și numite, iar din cadrul autorității judecătorești au făcut parte, inițial, doar președintele urții Supreme de Justiție, icepreședintele, președinții de secție, judecătorii, funcții menționate expres în anexa II/2 la Legea nr.154/1998.

Numai acestea au fost funcții de demnitate publică dar până în aprilie 2006, ulterior toți magistrații fiind salarizați conform OUG.nr.27/2006.

Magistrații de la judecătorii, tribunale și curți de apel precum și personalul auxiliar nu au fost nominalizați în anexele Legii nr.154/1998 astfel că dispozițiile legale ulterioare privind majorarea valorii de referință nu li se pot aplica.

Personalul auxiliar de la instanțele judecătorești a fost salarizat conform Legii nr.50/1996, lege specială de salarizare atât pentru grefieri cât și pentru magistrați până în anul 2006 respectiv 2007.

În anexa nr. 2 din Legea nr.50/1996, în vigoare la data de 01 09 2000 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă judecător s-au prevăzut atât coeficienți de multiplicare pentru personalul de specialitate auxiliar cât și valoarea de referință sectorială, 1.140.800 lei. Această valoare de referință a fost majorată conform art. 3 lit. din Nr.OUG 123/2003.

Ulterior această valoare de referință sectorială a fost majorată prin mai multe acte normative, după cum urmează: 01 10 2004-31 12 2004, 238, 06 lei, 01 01 2005-30 09 2005, 246, 63 lei, 01 10 2005-30 03 2006, 267, 10 lei astfel încât la data de 30 09 2008 valoarea de referință să ajungă la suma de 296, 03 lei.

Nu poate fi reținută afirmația reclamanților - personal auxiliar, în sensul că prin stabilirea altei valori de referință sectorială decât cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite sunt încălcate dispozițiile Legii nr.303/2004 întrucât acest act normativ nu conține nicio dispoziție care să prevadă că drepturile salariale ale personalului auxiliar trebuie să fie egale cu cele ale persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.

Art. 60 alin.4 din Legea nr.567/2004 prevede că alarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilește prin lege specială astfel că valoarea de referință pe baza căreia se calculează salariile personalului auxiliar este cea prevăzută în legea de salarizare și nu pot fi calculate salariile pe baza unei alte valori de referință reglementată de lege pentru funcțiile de demnitate.

În consecință, dispozițiile legale nu se aplică decât destinatarilor legii și nu se pot aplica, prin analogie, altor categorii profesionale.

Referitor la susținerea că prin acordarea unor valori de referință sectoriale deferite în salarizarea puterilor statului, contravine nr.OG137/2000, instanța constată că este nefondată atâta timp cât Curtea Constituțională, prin decizia nr.818/03 07 2008 statuat că prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG.nr.137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau să le înlocuiască cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Curtea Constituțională a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a la substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, precum și prevederile art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Față de aceste aspecte, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanții, i, cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Târgu Cărbunești,-, Târgu C, jud. G împotriva pârâților Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL CRAIOVA,cu sediul în C, str. - - și Tribunalul Gorj, cu sediul în Târgu J,-, jud.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Asistent judiciar,

- -

Asistent judiciar,

Grefier,

19.12.2008

Red. Jud. LB

36 ex.

Președinte:Marin Panduru
Judecători:Marin Panduru, Lucian Bunea Mădălina Maroga

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Sentința 121/2008. Curtea de Apel Craiova