Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1371/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1371
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI, prin reprezentant legal, cu sediul în comuna, județul B, împotriva sentinței nr.816 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtei recurente, reprezentanții pârâtelor intimate Consiliul local al comunei, Primarul comunei și reclamanții intimați,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în cadrul căruia învederează și faptul că reprezentantul Sindicatului "" B, în numele reclamanților intimați a depus la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei motivat de necomunicarea cererii de recurs formulată de recurenți și imposibilitatea formulării întâmpinării.
Instanța, respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul reclamanților intimați având în vedere că din dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu intimații rezultă că au fost respectate dispozițiile art.308 alin.1 Cod procedură civilă.
Din oficiu, instanța invocă excepția tardivității formulării recursului și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
După deliberare,
CURTEA
Asupra excepției de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 31.12.2008, Sindicatul "" B - prin reprezentant, pentru reclamanții, a chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei - prin primar, Consiliul local al comunei - prin primar, Primarul comunei -, solicitând obligarea acestora, în solidar:
1. la plata despăgubirilor bănești pentru prejudiciul suferit de asistenții personali menționați în tabelul anexă nr.1, urmare a neacordării, din motive neimputabile acestora, a salariului de bază în cuantum cuvenit începând cu luna decembrie 2005, despăgubiri egale cu:
- diferența între salariul de bază acordat și cel cuvenit fiecăruia dintre ei, în raport de perioada efectiv lucrată, începând cu luna decembrie 2005, precum și cu;
- actualizarea sumelor sus menționate, în funcție de indicii de inflație, începând cu luna cuvenirii drepturilor, până la data plății efective;
2. la plata unor despăgubiri către asistenții personali, pentru acoperirea prejudiciului cauzat de neîndeplinirea corectă și în termen legal a obligațiilor stabilite de lege, și CCM, privind acordarea premiului anual (al 13-lea salariu) pentru anii 2005, 2006, respectiv 2007;
3. la plata despăgubirilor bănești pentru prejudiciul suferit de asistenții personali menționați în tabelul anexă nr.1, urmare a neacordării, din motive neimputabile acestora, sporului de vechime cuvenit începând cu luna decembrie 2005, precum și cu actualizarea sumelor sus-menționate, în funcție de indicii de inflație, începând cu luna cuvenirii drepturilor, până la data plății efective;
4. la plata despăgubirilor bănești pentru prejudiciul suferit de asistenții personali menționați în tabelul anexă nr.1, urmare a neacordării, din motive neimputabile acestora, a sporului pentru munca prestată în zilele de legală, cuvenit începând cu luna decembrie 2005, despăgubiri egale cu:
- sporul de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru, pentru munca prestată în zilele de legală de către fiecare dintre ei, începând cu luna decembrie 2005, precum și cu
- actualizarea sumelor sus-menționate, în funcție de indicii de inflație, începând cu luna cuvenirii drepturilor, până la data plății efective;
5. la plata despăgubirilor bănești pentru prejudiciul suferit de asistenții personali menționați în tabelul anexă nr.1, urmare a neefectuării în natură, din motive neimputabile acestora, a concediului de odihnă aferent anilor 2005, 2006, respectiv 2007, despăgubiri egale cu:
- indemnizațiile de concediu de odihnă cuvenite fiecăruia dintre ei, în raport de perioada efectiv lucrată în anul 2005, 2006, respectiv 2007, cu luarea în considerare ca bază de calcul, a veniturilor salariale aferente lunii decembrie 2005, decembrie 2006, respectiv decembrie 2007 (salariul de bază și spor de vechime) precum și cu
- actualizarea indemnizațiilor sus-menționate, în funcție de indicii de inflație, începând cu decembrie 2005, decembrie 2006, respectiv decembrie 2007, până la data plății efective;
6. la plata cheltuielilor de judecată conform art.274 Cod procedură civilă.
În motivare au arătat că, așa cum este prevăzut în Legea nr.448/2006, asistentul personal al persoanei cu handicap este personal bugetar și ca atare are aceleași drepturi ca orice salariat din sistemul bugetar. Coroborând aceste prevederi cu cele prev. de art.16 alin.3 Codul muncii, rezultă că munca prestată de asistenții personali în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului atât dreptul de a-și dezvolta cariera profesională cât și dreptul de a beneficia de premiul anual, de spor pentru vechime în muncă, de spor pentru munca prestată în zilele de sărbători legale și de concediu de odihnă efectuat în natură. Reclamanții fac trimitere la art.12, 13 și 18 din ordonanța nr.9/21.01.2005, art.17,18 și 21 din Ordonanța nr.3 din 12.01.2006, art.17,18 și 22 din Ordonanța nr.10/31.01.2007, art.14 din Hotărârea nr.281 din 17.06.1993, art.31, 32 din OUG nr.102/29.06.1999, art.3,5 din Normele metodologice privind condițiile de încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap, aprobate prin nr.427/25.04.2001, art.37, 39 din Legea nr.448/6.12.2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - republicată.
În drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.248 alin.3, art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2004 - Codul muncii, art.67 și 68 lit.a din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, coroborat cu prevederile art.28 din Legea nr.54/2003 cu privire la sindicate și Statutul Sindicatului "", pe prevederile art.37 -38, art.139 din Legea nr.53/2004 - Codul muncii și prevederile art.41 din Constituția României; Directiva nr.93/104/CE privind protecția și securitatea lucrărilor și directivele ulterioare în acest sens și celelalte prevederi legale de reglementare în materie de legislație națională și internațională.
Legal citați, pârâții Consiliul local al comunei - prin primar, Primarul comunei - nu au depus întâmpinare și nici nu au trimis reprezentant în fața instanței.
Primăria comunei a arătat la data de 07.04.2009 că a fost salariată ca asistent în perioada 01.01.2000 - 01.08.2007 după care s-a pensionat. A fost angajată numita în intervalul 01.01.2000 - 30.07.2007 după care s-a pensionat. Acestea au primit sporul de vechime prin recalcularea pentru intervalul 01.01.2007 - 31.06.2007. Pentru anul 2007 nu s-a acordat cel de-al 13-lea salariu reclamantelor.
În anul 2008 reclamantele care au rămas în activitate au primit sporul de vechime și indemnizația pentru concediu de odihnă în luna septembrie dar nu s-a acordat al-13-lea salariu.
A mai adus la cunoștință că are o vechime totală în muncă de 13 ani și 10 luni, o vechime de 7 ani și 3 luni, iar și o vechime de peste 25 de ani.
La solicitarea instanței au atașat, în copie, statele de plată, fișele de pontaj, contractul de muncă și carnetul de muncă.
În baza art.129 Cod procedură civilă, instanța a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă.
Prin sentința civilă nr.816 din 16.06.2009 Tribunalul Botoșani - Secția civilăa admis acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamanții, prin Sindicatul "" B în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei - prin primar, Consiliul local și în consecință i-a obligat pe aceștia la plata către reclamanți a următoarelor sume:
1. pentru:
- 1001 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 30.06.2007;
- 608 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006,
- 1177 lei brut contravaloarea sporului de vechime pentru perioada 01.12.2005 - 30.06.2007;
- contravaloarea sporului de 100% pentru zilele de sărbători legale lucrate în perioada 1.12.2005 - 30.06.2007.
- o despăgubire egală cu indemnizația de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei efectiv lucrate în anii 2005, 2006 și respectiv 01.01.2007 - 30.06.2007.
2. pentru:
- 1031 lei brut, cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.07.2007;
- 647 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006,
- 906 lei brut, contravaloarea sporului de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 31.07.2007;
- contravaloarea sporului de 100% pentru zilele de sărbători legale lucrate în perioada 1.12.2005 - 31.07.2007.
- o despăgubire egală cu indemnizația de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei efectiv lucrate în anii 2005, 2006 și respectiv 01.01.2007 - 31.07.2007.
3. pentru:
- 1157 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.12.2007;
- 866 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006;
- 1349 lei brut, reprezentând sporul de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 30.11.2007;
- contravaloarea sporului de 100% pentru zilele de sărbători legale lucrate în cursul zilei de luni până vineri în perioada 1.12.2005 - 16.06.2009.
- o despăgubire egală cu indemnizația de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei efectiv lucrate în anii 2005, 2006 și respectiv corespunzătoare diferenței de 3 zile de concediu pentru anul 2007.
4. pentru:
- 1147 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.12.2007;
- 711 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006
- 1349 lei brut, reprezentând sporul de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 30.11.2007;
- contravaloarea sporului de 100% pentru zilele de sărbători legale lucrate în cursul zilelor de luni până vineri în perioada 1.12.2005 - 16.06.2009.
- o despăgubire egală cu indemnizația de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei efectiv lucrate în anii 2005, 2006 și respectiv corespunzătoare diferenței de 3 zile de concediu pentru anul 2007.
Totodată pârâții au fost obligați să plătească sumele de mai sus actualizate cu rata de creștere a inflației până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit lucrării întocmite de expertul desemnat în cauză și depusă la dosar la 19.05.2009 reclamantele, și și au fost salarizate potrivit HG nr.281/1993, OUG nr.102/1999 și Legea nr.448/2006. Din cauza unor interpretări necorelate cu legislația în vigoare în perioada 01.01.2001 - 31.12.2006 asistenții personali au fost încadrați și plătiți la nivelul salariului minim pe economie. În perioada 1.01.2007 - 31.12.2007 reclamantele au primit salariul corespunzător funcției de asistent social debutant deși trebuiau salarizate la nivelul funcției de asistent social.
Premiul anual a fost plătit doar pentru anul 2006 la nivelul salariului minim pe economie la care erau încadrate reclamantele. În tot intervalul analizat reclamantele nu au fost sancționate disciplinar. Expertul a mai relevat că pentru anul 2008 a fost întocmită o bază de calcul pentru salariul al -13-lea dar nu s-a efectuat și plata acestuia.
În ceea ce privește concediul de odihnă singurele care au beneficiat de acest drept au fost și pentru anul 2007 conform pontajului din luna decembrie 2007 din care rezultă efectuarea a 22 de zile de concediu deși trebuiau să beneficieze de 25.
Expertul contabil a calculat drepturile salariale restante în ceea ce privește salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada activității efective a celor patru reclamante din intervalul analizat și respectiv a premiului anual neacordat în anii 2005 - 2007 și a diferențelor de premiul anual neacordat în anul 2006.
Sumele au fost stabilite în raport cu anexele 1A, 1B, 1C și 1D la raportul de expertiză și respectiv anexa 3 la raportul de expertiză.
Potrivit acestui document în intervalul decembrie 2005 - ianuarie 2006 reclamantele au primit salarii de bază de 310 respectiv 330 lei în loc de minimul prevăzut de OG nr.9/2005 și OG nr.3/2006 de 366 lei. În intervalul februarie 2006 -august 2006 salariile de bază acordate s-au situat în intervalul de 320 lei - 340 lei deși reclamantele trebuiau să primească 385 lei conform OG nr.3/2006. Și, în intervalul septembrie 2006 - decembrie 2006 au primit aceleași salarii de bază cuprinse între 320 și 330 lei deși nivelul minim stabilit de legiuitor a fost de 409 lei. În intervalul ianuarie 2007 - decembrie 2007 angajatorul a acordat acestora salariul de bază stabilit în raport cu funcție de asistent social debutant deși trebuia să aibă în vedere Legea nr.448/2006 în care se specifică nivelul de salarizare al asistenților personali echivalent cu cel al asistenților sociali și nu al asistenților sociali debutanți.
Expertul a cuantificat aceste drepturi salariale rezultând următoarele sume:
- - 1001 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 30.06.2007;
- - 1031 lei brut, cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.07.2007;
- - 1157 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.12.2007;
- - 1147 lei brut cu titlu de diferență dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat pentru perioada 1.12.2005 - 31.12.2007.
Instanța a constatat că atât reclamantele cât și expertul au stabilit în mod corect că în perioada începând cu decembrie 2005 reclamantele nu au beneficiat de un nivel de salarizare corespunzător.
Astfel, potrivit art.32 din OUG nr.102/1999 asistenții personali trebuiau să beneficieze de un salariu de bază echivalent cu cel acordat asistenților sociali debutanți.
efective se regăsesc în anexele OG nr.9/2005, OG nr.3/2006.
Începând cu 1.01.2007 a intrat în vigoare un nou act normativ care reglementează drepturile și obligațiile asistenților personali. Astfel, potrivit art.47 din Legea nr.448/2006 asistenții personali trebuiau să beneficieze de un salariu de bază stabilit în acord cu salarizarea asistenților sociali din unitățile fără paturi și nu a asistenților sociali debutanți. Salariul de bază a fost reglementat în Anexa 4 poziția 25 din OG nr.10/2007. Instanța a constatat că Primăria comunei, Consiliul local nu au respectat aceste dispoziții legale acordând salarii de bază mai mici decât cele stabilite prin actele normative invocate.
În ceea ce privește premiul anual instanța a constatat că acesta a fost acordat asistenților personali prin HG nr.281/1993. Actul normativ prevede prin art.14 acordarea celui de-al 13-lea salariu tuturor persoanelor ce sunt angajate în unitățile bugetare, deci implicit asistenților sociali și asistenților personali.
În lucrare expertul desemnat a stabilit că cele 4 reclamante aveau dreptul și la acordarea sporului de vechime pentru intervalul 01.12.2005 - 31.12.2006.
În ceea ce privește anul 2007 a confirmat că drepturile au fost recalculate în luna decembrie 2007 dar acestea au fost acordate reclamantelor în raport cu salariul de bază stabilit în raport cu funcția de asistent social debutant și nu cu cea de asistent social. În anexele 4A, 4D, au fost cuantificate aceste diferențe de drepturi salariale:
- - 608 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006 și 1177 lei brut contravaloarea sporului de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 30.06.2007;
- - 647 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006 și 906 lei brut, contravaloarea sporului de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 31.07.2007;
- 866 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006 și 1349 lei brut, reprezentând sporul de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 30.11.2007;
- 711 lei brut, cu titlu de premiu anual neacordat în anii 2005 și 2007 și diferență premiu anual neacordat în anul 2006 și 1349 lei brut, reprezentând sporul de vechime pentru perioada 1.12.2005 - 30.11.2007.
Tribunalul a reținut ca fiind pertinente și aceste concluzii ale expertului astfel că a admis capătul de cerere privind acordarea diferențelor aferente sporului de vechime.
Așa cum s-a arătat mai sus, în intervalul 1.12.2005 - 30.11.2006 sporul de vechime se cuvenea reclamantelor în baza art.7 din HG nr.281/1993, act normativ care arăta că personalului din unitățile bugetare, din care fac parte și reclamantele, li se cuvine un spor de vechime în muncă în tranșe, în raport cu timpul efectiv considerat lucrat.
Începând cu 1.01.2007 în art.47 din Legea nr.448/2006 s-a stabilit în mod expres faptul că asistenților personali li se acordă și sporul de vechime.
În privința concediului de odihnă expertul a stabilit că în baza art.140 din Codul Muncii coroborat cu art.1 din HG nr.150/1992 reclamantele aveau dreptul la concediu de odihnă de 25 de zile lucrătoare în fiecare an, pentru, și, dar ce trebuia stabilit în acord cu timpul efectiv lucrat și respectiv de 21 de zile lucrătoare în ceea ce o privește pe. A concluzionat că au existat 63 de zile de concediu neacordate pentru reclamanta, 54 de zile pentru, 53 de zile pentru reclamantele și, acestea din urmă fiind singurele ce au beneficiat în anul 2007 de un concediu de odihnă efectiv cu 22 de zile lucrătoare.
Mai reține instanța de fond că Primăria comunei a confirmat că asistenții personali au desfășurat activitate în zilele de ca pentru un program normal, însă au primit drepturile salariale ca pentru un program normal de activitate, astfel că este întemeiat și capătul de cerere privind acordarea contravalorii sporului de 100% pentru zilele de sărbători legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primăria comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dezvoltând motivele de recurs a arătat în esență că, reclamantele susțin în mod nereal că au desfășurat activitate în zilele de sărbători legale, neprezentând nici o probă în acest sens.
La termenul de astăzi, din oficiu, instanța a invocat excepția tardivității recursului declarat de Primăria comunei.
Potrivit art.137 Cod procedură civilă "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond și de procedură, care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii".
Coroborând dispozițiile art.301 Cod procedură civilă cu dispozițiile art.80 din Legea nr.168/1999 rezultă că, "termenul de recurs împotriva hotărârilor pronunțate în conflictele de drepturi este de 10 zile de la comunicare".
În speță, hotărârea recurată a fost comunicată recurentei la data de 20.07.2009, iar recursul a fost înregistrat la Tribunalul Botoșani la data de 6.08.2009, expediat fiind potrivit datei plicului (fila 6 dosar recurs) la data de 4.08.2009.
Conform art.101 alin.1 Cod procedură civilă, termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul, astfel că în speță, ultima zi pentru formularea recursului ar fi fost 31.07.2009.
Cum recursul a fost formulat abia la data de 4.08.2009, este în mod evident tardiv.
De urmare, în temeiul textelor legale mai sus arătate, recursul pârâtei Primăria comunei urmează a fi respins ca tardiv formulat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI, prin reprezentant legal, cu sediul în comuna, județul B, împotriva sentinței nr.816 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 30.11.2009
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Sas
