Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1396/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1396
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Andrieș
Grefier
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.844din13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți, reprezentanții pârâtului intimat Tribunalul Suceava, reclamanții intimați -, precum și intervenienții în nume propriu și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată, a cordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, a invocat, în temeiul art. 1201 din Codul civil, excepția autorității de lucru judecat. A solicitat admiterea acestei excepții iar pe fondul cauzei a precizat că achiesează la recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea recursului declarat de acest pârât, modificarea sentinței primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
Față de recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Curții de APEL SUCEAVA la data de 8.12.2008 sub nr- reclamanții -, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați primii trei pârâți la plata actualizată în raport de indicele de inflație calculat la data plății a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% lunar, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 1.10.2000 - 01.09.2004 și obligarea de a se face mențiunile cu privire la aceste sume în carnetele de muncă.
De asemenea au solicitat ca pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să fie obligat să aloce sumele necesare efectuării plății sumelor pretinse prin cerere.
Au susținut că prin decizia 21/10.03.2008 publicată în Monitorul Oficial 444 din 13.06.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, invocând considerentele acestei decizii obligatorii conform art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă" fiind evocate și dispozițiile art.1 și 2 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, dispozițiile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Protocolul nr.12 la această convenție, art.16 din Constituția României.
Au mai arătat reclamanții că pentru drepturile solicitate anterior datei de 1.07.2005, nu a intervenit prescripția extinctivă întrucât potrivit dispozițiilor - art.166 din Legea nr.53/2003 dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, dar acest termen se întrerupe în cazul în care a intervenit o recunoaștere din partea debitorului. S-a motivat că deși dreptul magistraților la acordarea sporului de 50% a fost considerat de Ministerul Justiției și ceilalți ordonatori de credite ca fiind abrogat prin dispozițiile art. I pct.32 și 42, din nr.OG83/2000, prin decizia 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin nr.OG83/2000 a fost neconstituțională, astfel încât termenul de prescripție nu a început să curgă decât de la data publicării acestei hotărâri.
Pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinarea formulată au invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune, enunțând dispozițiile art.1 și 7 din Decretul nr.167/1958, precum și art.283 alin.1 lit. c din legea nr.53/2003.
, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat lipsa calității procesuale pasive arătând că prezentul litigiu este unul specific de dreptul muncii în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.
și au formulat cerere de intervenție în interes propriu în contradictoriu cu aceeași pârâți menționați în cererea principală, solicitând aceleași drepturi ca și reclamanții, cerere încuviințată în principiu în temeiul art.52 cod procedură civilă.
Prin încheierea nr.128 din 19.02.2009, Curtea de APEL SUCEAVAa trimis spre competentă soluționare prezenta cauză având în vedere Decizia nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale a României.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 6.03.2009 sub nr-.
Prin sentința civilă nr.844 din 13.04.2009 Tribunalul Suceava- Secția civilă a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice.
Totodată, a admis acțiunea reclamanților cât și cererea de intervenție formulată de și și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.10.2000 - 1.09.2004, actualizat cu indicele de inflație.
Pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava au fost obligați să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, iar Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, Ministerul Economiei și Finanțelor justifică legitimare procesuală pasivă în cauză motivat de aceea că îi revine sarcina coordonării acțiunilor privind pregătirea legilor anuale ale bugetului de stat, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Cât privește excepția prescripției a reținut prima instanță că, nu este dată, întrucât prin decizia nr.21 din 10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de procurorul general al României și a statuat, în aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, că, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, această decizie fiind obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul extinctiv, este necesar ca orice titular al dreptului la acțiune să aibă posibilitatea reală de a acționa pentru protecția dreptului său, ori, în condițiile în care prin OG nr.83/2000 emisă în mod nelegal cu depășirea limitelor speciale stabilite prin legea de abilitare, s-a dispus abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, este evident că reclamanții nu au avut posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru plata sporului.
Deosebit de aceasta, mai reține instanța de fond că, în cauză au intervenit mai multe acte de întrerupere a prescripției, prin adresele făcute de Ministerul Justiției instanței, pentru a se întocmi situațiile de plată privind drepturile salariale restante, fiind emise în acest sens Ordonanța nr.903/C/2003 din 28.03.2003 respectiv Ordonanța nr.3/C/2005.
Pe fondul cauzei s-a reținut, așa cum s-a arătat și mai sus, obligativitatea respectării deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în virtutea dispozițiilor art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal,Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului,Ministerul Finanțelor Publicea invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de aceea că, obligația stabilirii sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite aparține ordonatorilor principali de credite, respectiv Ministerul Justiției și Libertăților.
Ministerul Justiției și Libertăților în motivarea recursului declarat a arătat că, dreptul la acțiune al reclamanților este prescris pentru perioada 1.10.2000 - 1.09.2004, iar întreruperea termenului de prescripție nu a operat, întrucât recunoașterea obligației de plată nu a fost expresă; mai mult, dispozițiile legale invocate de reclamanți au caracter general, nefăcând vreo referire la sporul de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, astfel că în mod eronat instanța de fond a obligat pârâții la plata drepturilor solicitate de reclamanți, aferent acestei perioade.
Prin întâmpinare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceavaa invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința nr.537 din 17.03.2009 pronunțată în dosar nr- a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin decizia nr.982 din 7.02.2009 a Curții de APEL SUCEAVA.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului cât și a motivelor invocate în recurs, ce vizează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, dar și a excepției autorității de lucru judecat invocată prin întâmpinare, curtea reține următoarele:
Potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
De urmare, se va analiza cu prioritate excepția autorității de lucru judecat invocată prin întâmpinare de către pârâtul intimat Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
În concordanță cu dispozițiile art.1201 Cod civil, "Este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate".
Așadar, pentru a se reține autoritatea de lucru judecat, trebuie să fie dată tripla identitate, de părți, obiect, cauză.
În dosarul nr- al Tribunalului Suceava în care s-a pronunțat sentința civilă nr.537 din 17.03.2009, invocată prin decizia nr.982 din 7.03.2009 a Curții de APEL SUCEAVA, au figurat aceeași reclamanți ca și în prezenta cauză, respectiv: -, și, pârâții fiind de asemeni aceeași, respectiv: Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
Obiectul acestei cauze l-a constituit cererea de obligare a pârâților la plata sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, pentru perioada 1.10.2000 - 1.09.2004, același ca și cel din prezenta cauză.
Ambele cereri au fost întemeiate pe aceeași cauză, respectiv dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În consecință, fiind întrunită tripla identitate de părți, obiect, cauză, Curtea constată că excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava este întemeiată.
Fiind o excepție de ordine publică, în conformitate cu art.162 și 166 Cod procedură civilă poate fi invocată chiar și înaintea instanței de recurs.
În această situație, evident motivele invocate de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, prin care de fapt tinde la a obține respingerea pretențiilor reclamanților, apare de prisos a mai fi analizate, recursul său urmând a fi admis ca urmare a operării excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
De urmare, în temeiul art.312 alin.3 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, iar sentința va fi modificată în parte în sensul că se va respinge ca inadmisibilă acțiunea reclamanților.
Cât privește recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, curtea constată că este neîntemeiat, întrucât potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin hotărâre judecătorească.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să rectifice bugetul și să aloce sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 131 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat.
În consecință, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice va fi respins ca nefondat în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat deMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.844din13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Modifică în parte sentința civilă nr.844 din 13.04.2009 a Tribunalului Suceava, în sensul că:
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții -, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, ca inadmisibilă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 30.11.2009
jud.fond:,
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Timofte Cristina, Andrieș
