Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1401/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1401/R-CM
Ședința publică din 14 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în Pitești,--6, județul - pentru, împotriva sentinței civile nr.1017/CM din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul- reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui, pronunțându-se următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 24.02.2009, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanta - membru de sindicat - -, a chemat în judecată pe pârâtele Școala și Comuna, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.50, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși prin OUG 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, s-a prevăzut că începând cu luna octombrie 2004, coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15 % față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
Prin OUG 18/2005, OG 4/2006, OG 11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG 11/2007, membrii de sindicat nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de disp.art.50 alin.1.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.1017/CM/15.06.2009, a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala Mihăești să calculeze și să plătească reclamantei drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 24.02.2006 și până la data de 31.12.2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de reclamantă, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Comuna Mihăești să vireze pârâtei de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Pârâta Școala Mihăești a fost obligată să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 20 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta, membru de sindicat, este încadrată ca profesor la Școala Mihăiești.
Conform art.50 alin.1 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea 128/1997.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998 (care de altfel nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din HG 467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 li alin.2 din Legea 128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din HG 467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii 29/1990 (în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 01.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea 154/1998 și raportat la anexa nr.VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prev.de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.
Începând cu data de 01.04.2000, prin OUG 8/2000, au fost introduse în Legea 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de OG 11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea 128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare"
Ca atare, tribunalul a reținut că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997 stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale, cu caracter special care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii 128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii 128/1997, ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997).
Legea 128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii 128/1997 prin OG 39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Susținerea potrivit căreia în noile tranșe de vechime stabilite prin HG 467/1997 s-au inclus, în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), nu a putut fi primită, întrucât pe de o parte legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
Dintr-o analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la altul nu evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Potrivit disp.art.167 alin.2 din Legea 84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară, iar conform alin.3 teza a II - a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea 84/1995). Potrivit alin.5 al aceluiași articol, directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite, iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T, precum și structura sa teritorială, respectiv Inspectoratul Județean, este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de competența socială obiect a prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul acestora.
Așa fiind,în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, instanța a admis în parte acțiunea și în consecință a obligat pe pârâta Școala Mihăești să calculeze și să plătească reclamantei drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 24.02.2006 și până la data de 31.12.2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de reclamantă, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art. 161 alin.4 Codul muncii.
Tribunalul a apreciat că în cauză urmează a acorda aceste drepturi bănești doar până la data de 01.01.2008, având în vedere că de la această își găsesc aplicabilitate dispozițiile OG 15/2008. Astfel, potrivit art. 5 din acest act normativ, "n coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.90 alin.(3) din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
2 al aceluiași text legal prevede în continuare că, "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.50 alin.(2) din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Analizând textele susmenționate, tribunalul a apreciat că din data de 01.01.2008, prin aplicarea acestui act normativ, sunt cuprinse creșterile din coeficientul de multiplicarea corespunzător transei anterioare de vechime, astfel încât dreptul nu mai trebuie acordat prin intermediul instanței de judecată.
Având în vedere prevederile Legii 215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile OG nr.17/2006, a fost obligată pârâta Comuna Mihăiești să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanta - membru de sindicat - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, că drepturile recunoscute reclamantei în temeiul art.50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997, care este o lege organică, trebuie acordate și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.15/2008, care nu poate abroga dispozițiile legii organice.
S-a mai arătat că dispozițiile art.5 din nr.OG15/2008 nu țin cont de prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ 2007/2008 înregistrat sub nr- la Ministerul Muncii.
Recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Trebuie reținut că, prin art.50 al.1 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic s-a stabilit, fără nici un echivoc, că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Potrivit art.50 al.2 din aceeași lege, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Potrivit acestor dispoziții, nu trebuie confundate tranșele suplimentare de vechime cu creșterile de 1/25 ale coeficientului de multiplicare calculate din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare, la care fac referire dispozițiile art.50 al.2 din Legea nr.128/1997 și cele din nr.OG15/2008.
Ca atare, prin intrarea în vigoare a nr.OG15/2008, pentru determinarea tranșei suplimentare de vechime, la coeficientul de multiplicare al tranșei respective, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând 1/25 din tranșa anterioară de vechime.
Aceasta nu înseamnă că, prin art.5 al.2 din nr.OG15/2008 a fost înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșteri de 1/25 din tranșa anterioară de vechime.
Esențial este faptul că dreptul la tranșele suplimentare de vechime nu reprezintă dreptul la creșterea salarială de 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime, această creștere fiind inclusă în coeficienții de multiplicare ai tranșelor de vechime stabilite de lege.
Dacă s-ar interpreta altfel dispozițiile susmenționate, s-ar ajunge la încălcarea dispozițiilor Contractului de muncă la Nivel de de Învățământ, care constituie legea părților în raport de dispozițiile Legii nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă, care stipulează în art.4 al.1 că părțile se obligă ca, în perioada de aplicare a contractului de muncă, să nu inițieze și să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului.
Făcând o altă interpretare a dispozițiilor legale susmenționate și obligând pârâta la plata drepturilor bănești doar până la data de 31.12.2007, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, respectiv cu aplicarea greșită a legii, situație în care, recursul este fondat raportat la motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În consecință, Curtea, în baza art.312 al.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantului și va modifica în parte sentința, în sensul că va obliga pârâtele să plătească reclamantei - drepturile bănești până la data de 15 iunie 2009, menținând în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul SINDICATUL . PREUNIVERSITAR "MUNTENIA", cu sediul în Pitești,--6, județul A, în numele și pentru reclamanta - membru de sindicat -, împotriva sentinței civile nr.1017/CM din 15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimate-pârâte fiind ȘCOALA MIHĂIEȘTI și COMUNA MIHĂIEȘTI, cu sediul în comuna Mihăiești, județul
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pe pârâte să plătească reclamantei - drepturile bănești până la 15 iunie 2009.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.7/22.10.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
