Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 149/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE,

PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.149/CM

Ședința publică din 4 martie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 3: Maria Apostol

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambii cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1785 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații contestatori, domiciliată în C, bd.- nr.297, -.17,.19, județul, din C,-, -.2,.18, jud. C, din C, bd.- - nr.111, -.49, jud.C, din C,-, -S 4,.53, jud.C, din C,-, -C 6,.18, jud.C, din C, bd.- - nr.181, -.5,.40, jud.C, SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, cu sediul în-, jud. C, intimații pârâți Grădinița nr.51 C, cu sediul în-, jud.C și Inspectoratul Școlar Județean, cu sediul în-, județul C, având ca obiect reducere normă didactică.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenții pârâți avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.366/2008 depusă la dosarul cauzei și pentru intimatul reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C - consilier juridic, în baza delegației nr.86/3.03.2008 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru, iar intimatul reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Cad epus întâmpinare la data de 29.02.2008, ce a fost comunicată părților.

Apărătorul recurenților pârâți, precum și reprezentantul reclamantului Sindicatul Liber Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat în cauză.

Instanța luând act de declarația părților, că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat în cauză, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurenților pârâți având cuvântul,solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată. Susține că față de ceea ce s-a cerut de către reclamanți, cu ceea ce s-a dat rezultă acordarea plus petita numai sub aspectul actualizării inflației la data plății și o evidentă schimbare a obiectului pricinii. De asemenea, solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, având în vedere apărările formulate pe calea întâmpinării depune la dosar la data de 29.02.2008.

CURTEA:

Curtea, cu privire la recursul civil de față;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, sub nr-, reclamantul Sindicatul Salariaților din Învățământul Preuniversitar C prin reprezentantul legal, a chemat în judecată pe pârâții Grădinița nr.51 C, Inspectoratul Școlar Județean C, Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

- obligarea Grădiniței nr.51 C și a Inspectoratului Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare a educatorilor, învățătorilor și institutorilor, membri de sindicat, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului;

- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membri de sindicat (, Eliberabeta și ), reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii prezentei acțiuni, actualizată cu rata inflației, corespunzător gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani acumulate anterior depunerii cererii de chemare în judecată de către fiecare membru de sindicat.

Reclamantul a arătat că norma didactică și reducerea acesteia sunt reglementate de prevederile Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative sau administrative cu caracter normativ specifice învățământului.

Au fost invocate dispozițiile art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin. 3 și art. 45 alin. 1 din lege, ultimul text dispunând în sensul că personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

Prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3343 din 11 martie 2002 și respectiv Ordinul nr. 4209/2004 al Ministerului Educației și Cercetării se prevăd, în esență, aceleași dispoziții referitoare la modalitatea de aplicare a reducerii normei didactice.

Având în vedere aceste dispoziții, Comisia Paritară C - Cah otărât ca, începând cu data de 1 mai 2006, să se aplice reducerea normei didactice de predare cu două ore pentru întreg personalul didactic de predare și instruire practică (profesori, învățători, institutori, educatori, maiștri instructori) cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, în conformitate cu art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.

Hotărârea Comisiei Paritare nr. 2 din 11 mai 2006 nu a fost adusă la îndeplinire de către unitățile școlare și de Inspectoratul Școlar Județean

S-a apreciat că în măsura în care legiuitorul nu a făcut nicio distincție, raportând textul la personalul didactic de predare și instruire practică - o categorie în care sunt incluși educatorii, învățătorii și institutorii din învățământul preșcolar și primar - nu se poate face nicio diferențiere sub aspectul aplicării normei, potrivit principiuluiubi lex non distinguit non distinguere debemus.

Sub aspectul calității procesuale pasive a inspectoratului școlar, reclamanta a arătat că Inspectoratul Școlar are calitate de angajator pentru personalul didactic de predare încadrat în unitățile de învățământ conform art.9 alin.3, art.11 alin.5, art.32 alin.3, art.102 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, art.142 lit.g din Legea nr.84/1995 republicată, art.33 alin.7 și art.38 alin.5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ.

Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului local, s-a arătat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar intră în atributul acestei entități de drept public, fiind incidente disp.art.XII din OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, iar calitatea procesuală pasivă a primarului rezidă în calitatea sa de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului local prin raportare la prevederile art.68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.

Prin sentința civilă nr. 1785/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Liber al Salariaților din învățământul Preuniversitar

Au fost obligați pârâții Grădinița nr.51 C, Inspectoratul Școlar Județean C, să asigure reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără reducerea salariului pentru educatorii cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, care își desfășoară activitatea la această unitate preșcolară.

Au fost obligați pârâții să plătească pentru, Eliberabeta și drepturile salariale corespunzătoare gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani, pentru câte 2 ore suplimentare prestate în plus pentru perioada cuprinsă între 19.10.2004 și data pronunțării prezentei hotărâri, reactualizate în raport de rata inflației la data plății efective.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevăd că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

Dispozițiile art. 42 și 43 din Legea nr. 128/1997 prevăd că de incidența dispozițiilor art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997 beneficiază și personalul didactic de predare din învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și, respectiv, cu gradul didactic

Prin acte normative succesive, Ministerul Educației și Cercetării a stabilit că textul art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 se aplică personalului didactic de predare din învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și, respectiv, cu gradul didactic I, prin reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului și posibilitatea salarizării prin plata cu ora pentru activitățile ce depășesc norma maximă de 16 ore, respectiv 22 de ore (Ordinele nr. 3343 din 11 martie 2002 și nr. 4209/2004).

Pârâta Grădinița nr.51 Cad epus adresa din data de 17.10.2007 privind aplicarea prevederilor Legii nr- și a Hotărârii Comisiei Paritare, referitoare la reducerea normei didactice de predare în această unitate de învățământ.

Din adresa mai sus menționată, rezultă faptul că, dispozițiile art. 45 din Legea nr. 128/1997 și cele ale Hotărârii nr. 2 din 11 mai 2006 Comisiei Paritare, referitoare la reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, nu au fost puse în aplicare.

Inspectoratul Școlar Județean C are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 și 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a și g și art. 154 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/2005 republicată, calitate procesuală pasivă, întrucât este instituția care are competențe în coordonarea activității de încadrare a unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.

Pe cale de consecință, inspectoratul școlar are calitatea de angajator, întrucât legea nu prevede încheierea directă raporturilor de muncă ale personalului didactic cu unitatea de învățământ, însăși activitatea acesteia din urmă fiind coordonată de către inspectoratul școlar județean.

În speță, a fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, dar aceasta rezultă din dispozițiile art. 68 alin. 1 lit. a coroborate cu cele ale art. 68 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (primarul îndeplinind calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul local), cu art. 38 alin. 6 lit. a din Legea nr. 215/2001 (consiliul local având competențe în a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, între care și educația) și art. 7 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, republicată (care statuează în sensul că învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale).

Critica sentinței prin motive de recurs formulate de recurenți au vizat în esență următoarele:

Împrejurarea că Primarul, conform legii are și calitatea de ordonator de credite nu poate crea în persoana acestuia calitatea procesuală pasivă, atâta timp cât obiectul cererii nu vizează obligarea asigurării unei finanțări sau ordonanțarea unei plăți care nu ar fi executată de către Primar, ci vizează drepturile salariale care oricum nu ar fi plătite de către Primar (care nu este angajatorul) ci de către unitatea de învățământ.

Deopotrivă, nu ar putea fi atrasă răspunderea Primarului într-o acțiune precum cea de față, cât timp prevederile legale avute în vedere și care motivează obligația Consiliului Local de a asigura finanțarea nu se răsfrâng și asupra Primarului și nu îl privesc pe acesta.

Întrucât nici Primarul nici Consiliul Local C nu au calitatea de angajator nu pot fi obligate la plata drepturilor salariale.

Pe calea prezentei acțiuni nu se solicită obligarea recurenților la asigurarea resurselor financiare pentru plata drepturilor salariale solicitate (adică ceea ce se reglementează prin art.XIII din OUG nr.32/2001.

În speță, calitatea de angajator o are Inspectoratul Școlar Județean și nicidecum Consiliul Local sau Primarul.

Hotărârea instanței de fond este nelegală, supusă modificării, în baza art.304 pct.6, 7 și 9 cod procedură civilă.

Comparând ceea ce s-a cerut de către reclamantă cu ceea ce s-a dat a rezultat acordarea plus petita și o evidentă schimbare a obiectului pricinii, motiv prev. de art.304 pct.6 cod procedură civilă.

Deși se reține că Inspectoratul și Școala sunt cele care nu au dat curs hotărârii Comisiei Paritare și nu au făcut demersuri privind finanțarea, este obligat Consiliul și Primarul, fără a se arăta în concret ce atribuții avea Consiliul local - separat și ordonatorul de credite Primarul - separat, pe care să le fi încălcat, astfel încât hotărârea cuprinde motive contradictorii.

O altă critică se referă la obiectul cerere care nu este determinat. În speță, fiind vorba de drepturi bănești personale, trebuia să se determine cuantumul, să se pronunțe un titlu executoriu eficient, într-o altfel de ipoteză devenind imperios necesară o contestație de lămurire a întinderii și aplicării titlului.

De asemenea nu poate fi primită o solidaritate pasivă, întrucât Grădiniței și Inspectoratului li se impută că nu au dus la îndeplinire hotărârea Comisiei paritare, iar recurenților că nu am ordonat la plată și nu am plătit drepturile bănești cuvenite, iar pe de altă parte art.1039 și 1041 cod civil prevede posibilitatea obligațiilor solidare pentru debitori numai când toți s-au obligat la același lucru și fiecare poate fi constrâns în totalitate.

Pentru a putea implica bugetul local într-o astfel de plată curentă potrivit Legii nr.500/2002 și a Legii nr.215/2001, trebuia ca în bugetul local să fie prevăzut la cerere un astfel de capitol, ori un astfel de capitol nu putea fi prevăzut dacă normele solicitate nu au fost acordate de Ministerul Educației și ordinul necontestat în justiție. De asemenea, bugetul local este unul fix, aprobat la început de an și se poate rectifica în cursul anului dar tot după metodologia mai sus descrisă.

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constată că recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 (modificată prin Legea nr. 354/2004), astfel cum era în vigoare la data sesizării instanței, dispune:

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.

(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:

(a) cheltuieli de personal.

Articolul 13 din nr.OG 33/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare dispune:

(1) Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea

Articolul 20 din Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG 538/2001 prevede:

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.

(b) Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învățământ" cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice și anume 02 "cheltuieli de personal".

Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziții bugetare.

(2) La primirea dispoziției bugetare unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituției de învățământ preuniversitar de stat.

Articolul 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (astfel cum a fost republicată în baza Legii nr. 286 din 29 iunie 2006) dispune:

Primarul îndeplinește categorii principale de atribuții:

(4) lit. a - exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului local.

Articolul 5 din nr.HG 538/2001 dispune:

Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în condițiile legii privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și cu respectarea dispozițiilor legale privind angajarea și utilizarea fundurilor publice.

Articolul 9 alin. 3 prevede că bugetul de întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursului execuției bugetare, în situația în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleași etape.

Articolul 282 Codul muncii dispune că pot fi părți în conflictele de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.

Articolul 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 dispune: Personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

Din analiza succintă a dispozițiilor legale mai sus enunțate Curtea reține următoarele:

În cauză, în virtutea dispozițiilor art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.

Astfel, calitatea procesual pasivă a școlii, respectiv a Inspectoratului Școlar, rezultă din calitatea de angajator al reclamanților iar Consiliul Local și Primarul primesc această vocație în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).

Încă din anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.

Aceste principii ale finanțării se regăsesc și în dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată și modificată în temeiul Legii nr. 354/2004. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.

Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

Finanțarea de bază cuprinde, printre alte cheltuieli, și "cheltuielile de personal".

Este, neîndoielnic, faptul că Inspectoratul Școlar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, în temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul și obligația unității administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite - primarii, de a asigura fondurile necesare finanțării învățământului preuniversitar și de a participa la elaborarea și aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situația în care au loc rectificări bugetare.

Din analiza textelor legale mai sus citate rezultă că sumele reprezentând salariile personalului din învățământul preuniversitar fac parte din bugetele locale, astfel

Pornind de la acest raționament rezultă că orice drepturi de natură salarială obținute ca diferențe de salariu (cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii ) și care nu au putut fi prevăzute în proiectul de buget inițial, necesită o rectificare bugetară, care va fi aprobată tot de Consiliul Local.

Drepturile salariale obținute prin hotărâre judecătorească în urma aplicării dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgând aceleași etape ca orice alte drepturi salariale, de către conducerea unității de învățământ, înaintate către primar (ca ordonator principal de credite și persoană datoare să întocmească bugetul) care va solicita Consiliului Local aprobarea sumelor respective.

Această metodologie de deschidere a finanțării și de execuție a bugetului local în ceea ce privește finanțarea învățământului preuniversitar, este prevăzută în Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin nr.HG 538/2001.

Din analiza textelor legale enunțate mai sus, mai desprindem următoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unități școlare sunt obligați să participe unitatea școlară și Inspectoratul Școlar, care au obligația de a-l înainta Consiliului Local și Primarului, când bugetul unității administrativ-teritoriale este în faza de proiect și, aceștia din urmă, după aprobare, au obligația de acordare a creditelor aprobate.

În raport de aceste considerente, Curtea în baza art.312 cod pr.penală, respinge ca neîntemeiate criticile recurenților referitoare la încălcarea dispozițiilor privind răspunderea solidară a pârâților și lipsa calității procesuale pasive a acestora, cu atât mai mult cu cât din motivarea hotărârii rezultă în mod clar că răspunderea Consiliului Local și a Primarului nu se bazează pe o culpă a acestora în întocmirea bugetelor anterioare ci, pe vocația în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).

În referire tot la aceste critici, se constată că în speță nu există contrarietate între dispozitivul hotărârii atacate și dispozitiv, instanța motivând dispoziția de obligare a Consiliului Local și a Primarului, alături de Școală și de Inspectoratul Școlar, pe dispozițiile din Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 84/1995.

Sub aspectul nedovedirii pe fond a pretenției deduse judecății arătăm că ea își are izvorul în dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, care prevăd în mod clar faptul că toate categoriile de personal didactic și de predare, indiferent că este vorba de educatori, învățători, institutori, profesori sau maiștri instructori, beneficiază de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice, cu condiția să aibă o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic

În considerarea acestui temei legal a fost adoptată Hotărârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit că este necesară aplicarea corectă și echitabilă a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învățătorilor, institutorilor și educatorilor.

Norma juridică cuprinsă în art. 45 din Legea nr. 128/1997 are un caracter imperativ, ea nu lasă la latitudinea unității școlare reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului ci obligă la luarea acestor măsuri

Pentru a fi incidente dispozițiile art. 45 alin. 1 legiuitorul a prevăzut îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru fiecare institutor, învățător și educator, respectiv gradul didactic I și vechimea de 25 de ani.

Întrucât pârâții Inspectoratul Școlar și Grădinița nu au făcut dovezi în legătură cu aplicarea corectă și întocmai a dispozițiilor legale, în mod corect instanța de fond a reținut culpa acestora în cauza dedusa judecății.

O altă critică se referă la faptul că obiectul cererii nu este determinat.

Potrivit art. 382 alin. 4 Cod procedură civilă, "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".

Prin urmare, determinarea cuantumului creanței poate să se facă și în cursul executării silite iar această soluție se impune cu atât mai mult cu cât hotărârea prevede plata actualizată a drepturilor iar o astfel de actualizare nu se putea realiza în cursul judecății deoarece nu se știa data la care pârâtele vor proceda la executare.

În conformitate cu aspectele reținute mai sus, Curtea respinge ca nefondate criticile formulate de recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambii cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1785 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații contestatori, domiciliată în C, bd.- nr.297, -.17,.19, județul C, din C,-, -.2,.18, jud. C, din C, bd.- - nr.111, -.49, jud.C, din C,-, -S 4,.53, jud.C, din C,-, -C 6,.18, jud.C, din C, bd.- - nr.181, -.5,.40, jud.C, SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, cu sediul în-, jud. C, intimații pârâți Grădinița nr.51 C, cu sediul în-, jud.C și Inspectoratul Școlar Județean, cu sediul în-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 4 martie 2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:

Red.dec.Jud./2ex.

Tehnored./10.03.2008

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 149/2008. Curtea de Apel Constanta