Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1625/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1625

Ședința publică din data de 9 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, str.G-ral nr.11 bis, sector 1, având sediul procesual ales la.av. și Asociații, B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1329 din 9 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, cu domiciliul ales la.avocat, P,-, -1,.A,.2, jud.P, G, G, G, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la.avocat, P,-, -1,.A,.2, jud.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă SC SA, intimații-reclamanți, G, G, G,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-reclamant care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Deliberând asipra recursului civil de față, constată:

Prin actiunea înregistrata la nr- reclamantii, G, G, G, au chemat in judecata pe parata SC SA B, solicitand instantei ca prin hotarea ce o va pronunta, sa se dispuna obligarea paratei la plata pentru fiecare reclamant in parte, a c/valoriii suplimentarilor salariale cu ocazia sarbatorilor de Paste si de C pe anii 2005, 2006 și 2007 cuvenite si neacordate, astfel: - 8850 lei, - 1200 lei, - 8850 lei, - 8850 lei, - 8850 lei, - 8850 lei, G - 1200 lei, 7200 lei, - 2550 lei, - 8850 lei, - 1200 lei, - 8850 lei, G - 8850 lei, - 8850 lei, 8850 lei, G - 3900 lei, 7200 lei, - 8850 lei, - 3900 lei, sume reactualizate in raport de indicele de inflatie, de la data scadentei fiecarei sume, pana la data platii efective, precum si cheltuieli de judecata.

În motivarea acțiunii reclamantii au arătat că au fost si sunt salariati la SC SA B, iar pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constand in suplimentari salariale cu ocazia sarbatorilor de Paste si de C, drepturi ce nu le-au fost acordate in perioada sus-mentionata.

Pârâta a depus întampinare prin care solicitat respingerea actiunii atat timp cat drepturile solicitate au fost incluse in salariul de baza incepand cu 2003.

La termenul de judecată din data de 25.04.2008, reclamantii au depus cerere precizatoare prin care și-au precizat cuantumul pretențiilor solicitate.

In cauza s-a administrat proba cu acte.

După examinarea probatoriilor, Tribunalul Prahovaa admis actiunea precizată, a obligat parata să plătească reclamanților drepturile salariale cuvenite și neacordate constând în prima de Paște și prima de C pe anii 2005-2007astfel: pentru reclamantul suma brută de 1382,40 lei, pentru fiecare dintre reclamanții, G, - suma brută de 2801,25 lei, pentru fiecare dintre reclamanții și, suma brută de 7631,40 lei, pentru fiecare dintre reclamanții G și - suma brută de 4194,45 lei, pentru fiecare dintre reclamanții, G, - suma brută de 9281,40 lei, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Totodată, a obligat parata sa plătească reclamanților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Reclamantii au fost si sunt salariatii paratei, insa nu au incasat drepturile salariale reprezentând suplimentari pentru Paste si C pentru perioada 2005-2007.

Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipuleaza că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, mentionandu-se ca pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior si in Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Asadar, din analiza probelor administrate in cauza rezulta ca reclamantii au fost si sunt salariatii paratei insa, in perioada 2005-2007 nu au încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sarbatorilor de Paste si de C, astfel incat parata este obligata sa achite aceste drepturi reclamantului, mai ales ca nu exista nicio dovada la dosar ca parata ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau ca le-ar fi inclus in salariul de baza.

Faptul ca ulterior emiterii contractelor colective de munca si adreselor din anii 2004-2007 eliberate de catre parata s-a intocmit o adresa in cursul anului 2008 in baza careia se stipuleaza cuantumul suplimentarilor salariale ce li s-ar cuveni reclamantilor in sume mult mai mici decat cele stabilite initial, nu inseamna in mod automat ca reclamantii au dreptul la incasarea sumelor de bani cu titlu de suplimentari salariale stabilite in baza adreselor emise de catre parata in cursul anului 2008 deoarece, la stabilirea cuantumului acestor sume de bani, se tine seama de drepturile recunoscute de catre parata in baza adreselor emise in perioada 2004-2007 care au produs efecte juridice intre parti la data emiterii lor si nicidecum de adrese emise de catre parata ulterior introducerii actiunii in scopul diminuarii cu rea-credinta a drepturilor ce i se cuvin reclamantilor in calitate de fosti salariati.

Prin urmare instanta, in baza Contractelor colective sus-mentionate si a art.161 si urm. muncii, a admis actiunea precizată si a obligat pârâta să plătească fiecarui reclamant sumele solicitate, astfel cum au fost precizate, respectiv, - 2801,25 lei, - 9281 lei, - 9281,40 lei, - 9281,40, - 9281,40 lei, - 9281,40 lei, G - 2801 lei, - 7631,40 lei, - 2801,25 lei, - 9281,40 lei, - 1382,40 lei, - 9281,40 lei, G - 9281,40 lei, - 9281,40 lei, - 9281,40 lei, G - 4194,45 lei, - 7631,40 lei, - 9281, 40 lei, - 4194, 45 lei, reprezentand drepturi salariale - respectiv prima de Paste si C pentru perioada 2005 - 2007 - suma ce vor fi actualizate potrivit indicelelui de inflatie - de la data scadentei fiecareia pana la data platii efective, deoarece prin neachitarea acestor drepturi la scadenta, reclamanta a suferit un prejudiciu constand in imposibilitatea de a beneficia de aceste sume de bani la scadenta si va fi respinsa in rest actiunea.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond stabilit că nu există nicio dovadă la dosar privind achitarea efectivă a primelor de Paști și de C, motivat de faptul că în anul 2003 aceste prime au fost incluse în salariu și ulterior ele au fost menținute iar la salariile astfel calculate s-au aplicat indexări.

O altă critică s-a referit la faptul că și în măsura în care pretențiile reclamantului ar fi fost întemeiate cuantumul sumei datorate trebuia calcula în raport cu salariul de bază mediu brut pe unitate și nu în raport cu salariul mediu pe unitate care include și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a temeiurilor de casare prev. de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paști și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paști și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamantului că acest lucru corespunde realității.

Mai mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.

Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamantului s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile, critica formulată de recurentă sub acest aspect fiind corectă.

Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamantului în condițiile art. 168 sus-citat fiind necesară efectuarea unei expertize contabile care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.

Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, str.G-ral nr.11 bis, sector 1, având sediul procesual ales la.av. și Asociații, B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1329 din 9 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți:, cu domiciliul ales la.avocat, P,-, -1,.A,.2, jud.P, G, G, G, toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la.avocat, P,-, -1,.A,.2, jud.P, și în consecință:

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, respectiv Tribunalul Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

--- - - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Tehnored./SȘ

3 ex./12.09.2008

f- Tribunalul Prahova

-

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Alexandru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1625/2008. Curtea de Apel Ploiesti