Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 22/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 22
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâtul-recurent Inspectoratul Școlar al Județului T împotriva sentinței civile nr. 1922/9.10.2009 pronunțată de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat Sindicatul Învățământului Preuniversitar T și pârâții-intimați Școala cu clasele I-VIII și Primăria - Instituția Primarului, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 1922/09.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, a fost admisă cererea formulată de reclamantul Sindicatul împotriva pârâților Școala cu clasele I-VIII, Primăria - Instituția Primarului și Inspectoratul Școlar al Județului T și pârâții au fost obligați la plata către membrul de sindicat a ajutorului pentru nașterea copilului, constând într-o sumă de bani echivalentă cu salariul de bază, actualizată în raport de rata inflației la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1, art. 50 alin. 12 și art. 95 din Legea nr. 128/1997 coroborate cu cele ale art. 155 și art. 157 din Codul muncii, ale art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ și ale art. 30 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, personalul din învățământ beneficiază de un salariu de bază plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază. În speță, salariata nu a beneficiat de acest ajutor, deși a născut la data de 17 mai 2009 și era îndreptățită la încasarea lui.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Taf ormulat recurs împotriva sentinței civile nr. 1922/9.10.2009 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea cererii de recurs se arată că, potrivit Legii nr. 128/1997 și art. 13 din G nr. 32/2001, Inspectoratul Școlar al Județului T nu are atribuții și competențe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ.
Totodată, susține că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar are două componente, și anume finanțarea complementară, care se asigură exclusiv de la bugetele locale și din alte surse, și finanțarea de bază, care se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, finanțare care cuprinde și cheltuielile de personal.
Pe de altă parte, prima instanță a avut în vedere doar dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, care prevăd acordarea ajutorului în litigiu fără a lua în considerare faptul că, pentru salariații din instituțiile finanțate de la bugetul statului, orice drept prevăzut în contract este condiționat de includerea sa în acte normative aferente, astfel încât în contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, fiind necesară constituirea surselor de finanțare pentru includerea lor în bugetul de stat. Din adresa nr. 2036/28.02.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului T rezultă că acordarea și cuantumul ajutorului de naștere este stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 3041Cod procedură civilă, Legea nr. 128/1997, Legea nr. 84/1985.
Intimatul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Tad epus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că, în speță, nu sunt incidente motivele de recurs invocate de către recurent, hotărârea atacată fiind legală și temeinică prin raportare la dispozițiile legale incidente și la probele administrate.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale în ceea ce privește soluționarea în fond a pricinii.
Conform art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, personalul din învățământ beneficiază de un salariu de bază plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată, soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază.
În același sens, art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevăd că, în afara ajutoarelor prevăzute de lege, salariații au dreptul la un salariu mediu pe unitate, plătit de aceasta mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu mediu pe unitate.
În conformitate cu dispozițiile art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii și ale art.11 alin.1 lit.c din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu, direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea unor asemenea contracte colective.
Potrivit art.241 alin.1 lit.d din Codul muncii și art.11 alin.1 lit.d din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
Art.238 alin.2 din Codul muncii prevede că: "contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă". Astfel, orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză. Potrivit art.247 din Codul muncii, "în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior". Prin urmare, dacă la nivelul angajatorului nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Aceste prevederi se întemeiază pe natura juridică a contractului colectiv de muncă, și anume aceea de izvor de drept, precum și pe împrejurarea că un asemenea contract reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor, așa cum rezultă din ansamblul dispozițiilor legale în materia contractelor colective de muncă.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a reținut că membrii de sindicat reprezentați în litigiul pendinte sunt îndreptățiți la plata ajutorului prevăzut de art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, fiind angajați ai unor unități de învățământ cărora li s-a născut un copil. Împrejurarea că nu au fost stabilite sursele de finanțare pentru acordarea acestui ajutor nu este imputabilă beneficiarilor lui și nu poate conduce la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, dat fiind caracterul de izvor de drept al contractului colectiv de muncă, precum și obligativitatea clauzelor sale pentru angajatorii la care se referă.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea apreciază că hotărârea recurată este temeinică și legală, nefiind incident vreunul din motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâtul-recurent Inspectoratul Școlar al Județului T împotriva sentinței civile nr. 1922/9.10.2009 pronunțată de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /14.01. 2010
Tehnored.: M/ 2 ex./14.01. 2010
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
