Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 5226/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5226
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1388 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu inrtimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru intimații reclamanți, lipsind recurenta pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință învederând că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, după care,
Instanța, constatând că numai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului civil de față.
Avocat pentru intimații reclamanți, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 1388 din data 04 martie 2009 pronunțată în dosarul nr-, a admis in parte actiunea formulată de petentii, cu domiciliul ales la cabinet avocat din TG J, str - 41, 4, 13, jud G, împotriva intimatei Energetic cu sediul in -, jud
A fost obligată intimata sa plateasca petentilor drepturile salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru, pentru anul 2006 pentru perioada anului 2006, reactualizate la data platii.
A fost respins capatul de cerere privind plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petentii a fost salariatii intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetul de munca ale acestuia.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie( pentru aprovizionarea de toamna - iarna ), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța consideră că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura.
În consecință, instanta va obliga intimata la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru anul 2006, reactualizate la data platii.
Instanta constată că au fost încălcate dispozițiile art.238 din Codul Muncii, care prevăd că, toate contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, aceeași reglementare fiind prevăzută și în alin.2 al aceluiași articol pentru contractele individuale de muncă.
De altfel, se constată că nici contractele colective de muncă la nivel de unitate și nici contractele individuale de muncă încheiat cu fiecare salariat în parte nu conțin drepturile prevăzute de art.123 din CCM la nivel de ramură pe anii2005, 2006 și 2007, încălcându-se astfel dispozițiile art.8 din Legea nr.130/1996 și, în consecință, instanța constată, conform dispozițiilor art.24 că aceste clauze nu au fost cuprinse în CCM negociate, fiind lovite de nulitate absolută în sensul că acestea nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior și urmează ca până la renegocierea drepturilor, clauzele să fie înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în CCM încheiat la un nivel superior.
Instanta constata ca s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă convenția în forma scrisă între angajator și salariați, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
De altfel, s-ar încălca dispozițiile art. 154. care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri; astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, de funcția ocupată și de calificarea acestuia, în funcție de studiile urmate.
În art. 159 din se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA, susținând că pentru anul 2006 drepturile bănești reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă nu au fost acordate deoarece nu au fost prevăzute de o lege specială.
Urmare a negocierii purtate între partenerii sociali SC Energetic și salariați prin sindicat au fost încheiate contracte colective de muncă nivel de unitate fără as e stabili vreo clauză cu privire la aprovizionarea toamnă -iarnă. Neavând o clauză expresă, pentru anul 2006, pârâta susține că nu poate fi obligat să execute o obligație pe care nu și-a asumat-
În drept, recurentul invocă art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Prin contractul colectiv de muncă nr. 288/02din 15 februarie 2006 la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 prelungit succesiv prin acte adiționale până în anul 200, fost negociat și stabilit dreptul invocat de reclamant, astfel:
Art. 176 - (1) Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
(2) Fiecare din adaosurile de mai sus va avea uncuantum minim de un salariu minim pe ramură,stabilit conform prevederilor prezentului contract.
În mod corect instanța de fond a reținut obligativitatea executării obligațiilor asumate prin contractul colectiv incheiat la nivel de ramură.
Potrivit rt. 11(1) din 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează: c) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă.
Potrivit art. 30 (1) din lege, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Apărarea unității recurente consta in faptul ca prevederile din contractul colectiv de munca la nivel de ramura nu au fost preluate in contractul colectiv de munca la nivel de unitate si ca atare in situația neprevederii contractuale a primei respective, unitatea nu poate fi obligata la plata dreptului respectiv.
Argumentele sunt neîntemeiate deoarece, in raport de prevederile cuprinse in rt. 11(1) din 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă.
Prin urmare, drepturile stabilite prin contractele colective încheiate la nivel de ramura produc efecte directe cu privire la salariații unităților ce desfășoară activitate in ramura respectiva, astfel că salariaților li se cuvenea plata drepturilor prevăzute de art. 176 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Lipsa unor prevederi similare în contractul colectiv de muncă nu înlătură în nici un caz obligația ce îi revine angajatorului în executarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge recursul de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1388 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu inrtimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red.jud. -
03.11.2009
Tehnored. 2 ex./ 13 Octombrie 2009
Red.jud. fond/ -
-
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Lucian Bunea, Manuela Preda
