Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 6/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 9.01.2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER-- -
-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenții, și G, împotriva sentinței civile nr.665/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și intimații-pârâți PRIMĂRIA COMUNEI CÂRLIGELE și PRIMARUL COMUNEI CÂRLIGELE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal a răspuns recurentul pentru recurenți, lipsă fiind intimații.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul depune la dosar încă un exemplar al motivelor de recurs, concluzii scrise și practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul arată că funcționarii publici din cadrul Primăriei Cîrligele au solicitat aceleași drepturi pe care le solicită și recurenții ca personal contractual, obținându-le printr-o hotărâre pronunțată de Tribunalul Vrancea, creându-se astfel discriminare între personalul contractual și funcționarii publici.
Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr- reclamanții, și, au chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei Cîrligele jud.V și Primarul comunei Cîrligele jud.V pentru a fi obligați la alocarea, calcularea și plata către ei a drepturilor bănești reprezentând,îndemnizația de dispozitiv" lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, cu începere de la 01 septembrie 2005 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, actualizarea acestor sume în raport de rata inflației și consemnarea acestui spor în carnetul de muncă, invocând în drept dispozițiile Ordinului MAI nr.496/2003, art.13 din Legea nr.138/1999 și dispozițiile legale prin care se sancționează orice formă de discriminare.
Fiind legali citați pârâții au depus la dosar întâmpinare arătând că reclamanții nu au beneficiat de drepturile salariale reprezentând,îndemnizația de dispozitiv".
Prin Sentința Civilă nr. 665/2008 Tribunalul Vranceaa respins ca neîntemeiată acțiunea.
A reținut în motivare că reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei comunei Cîrligele, calitate în care au pretins că le sunt aplicabile dispozițiile Ordinului MAI ne.496/2003 și că li se cuvine acordarea sporului reprezentând indemnizația de dispozitiv prevăzută de pct.9 al acestui act normativ.
Acest spor este prevăzut de art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională și reprezintă 25% din solda de bază, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariile de bază.
Potrivit pct.9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003 care a modificat Ordinul MAI nr.275/2002, indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în cadrul administrației publice.
Potrivit pct.31.1 din ordin, prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Administrației Internelor, ori, administrația publică locală nu face parte din acest minister, împrejurare ce se desprinde din dispozițiile art.4 din OUG nr.30/2007 potrivit cărora MIRAcolaboreazăcu autoritățile publice.
Pe de altă parte, un ministru poate reglementa prin ordin cu privire la ministerul pe care-l conduce și cu privire la personalul acestui minister, dar nu în afara lui.
În ce privește discriminarea invocată de reclamanți, această situație nu poate fi analizată de către instanță, având în vedere decizia nr.820/2008 a Curții Constituționale prin care se constată ca fiind neconstituționale prevederile art.1, art.2 și art.27 al.1 din OUG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Astfel, dacă reclamanții se consideră discriminați, au la îndemână alte căi legale pentru înlăturarea acestei stări de fapt dar nu pot invoca un temei juridic de care beneficiază doar personalul MIRA.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții solicitând modificarea ei și admiterea acțiunii.
În motivare au arătat că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, nedând dovadă de rol activ, aplicând greșit legea și încălcând autoritatea de lucru judecat.
În acest sens au arătat că funcționarii publici din cadrul primăriei au obținut acest drept prin hotărâre irevocabilă, pe calea contenciosului administrativ.
Având în vedere că atât funcționarii publici cât și personalul contractual fac parte din categoria personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, consideră că indiferent de natura raporturilor de serviciu dintre primar și aparatul de specialitate din subordinea lui, toți trebuie să aibă aceleași drepturi bănești, inclusiv indemnizația de dispozitiv.
Noțiunea de "dispozitiv" presupune faptul că angajații (atât funcționarii publici cât și personalul contractual) trebuie să fie pregătiți să intervină în orice moment, la solicitarea conducătorului unității sau instituției publice pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgență pe care le presupune administrația publică.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei comunei Cîrligele, instituție care nu se află în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Potrivit prevederilor art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Conform art. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții,Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției".
Prin Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministrul Administrației și Internelor, la punctul 9.2. s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
În conformitate cu definiția dată de punctul 3.1. din acest ordin prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din
Acest ordin reprezintă o normă metodologică de punere în aplicare a legii, neputând modifica legea.
Prin acest ordin nu s-a adus o modificare a legii, în sensul ca toți angajații administrației publice să beneficieze de această indemnizație, ci a fost precizat faptul că și salariații din cadrul administrației publice care au fost comasați în cadrul Ministerului Administrației și Internelor să beneficieze de această indemnizație.
Reclamanții nu fac parte din categoria personalului civil la care face referire Ordinul, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative cu caracter special.
Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor nu se poate aplica și altor persoane decât celor expres enumerate, în caz contrar, prin extinderea beneficiarilor, ar însemna să se admită posibilitatea acordării unor indemnizații prin acte normative cu putere inferioară legii.
Nu se poate reține nici discriminarea în sensul nr.OG 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați salariații.
Principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție, nu înseamnă o uniformitate așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențieri.
Faptul că funcționarii publici din cadrul primăriei au obținut acest drept prin hotărâre irevocabilă, pe calea contenciosului administrativ, nu este de natură a schimba soluția instanței, în cauză nefiind vorba de autoritate de lucru judecat, iar practica judiciară nu este izvor de drept în sistemul românesc de drept.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții, și G, împotriva sentinței civile nr.665/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red.
Dact.
2 ex/ 30.01.2009
FOND: -
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Benone Fuică, Virginia Filipescu
