Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 6323/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6323
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Sorina Lucia Petria Mitran
Judecător - -
Grefier
**********************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 1616 din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții, M, I, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat cererea de judecată în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 1616 din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, s-a admis acțiunea în parte, ulterior precizată de petenții, în contradictoriu cu intimatul
A fost obligată intimata la plata către petenți a diferențelor bănești reprezentând primă de C cuvenită petenților în baza art.176 alin.1 și 2 din CCM la nivel de ramură pentru anul 2005 și suma primită de fiecare petent în anul 2005, sume ce vor fi actualizate la data plății efective, precum și diferențelor salariale cuvenite și neacordate reprezentând primă de Paște pentru anul 2006 calculate la nivelul salariului minim pe ramură pentru anul 2006, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
S-a respins capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că petenții au fost salariații societății intimate până la datele menționate în deciziile de încetare a contractelor individuale de muncă și carnetele de muncă.
Potrivit art.176 alin.1 și 2 din din CCM la nivelul pe anii 2005 și 2006,Cu ocazia unor evenimente anuale Paști, Ziua Meseriei, C, precum și în luna octombrie(pentru aprovizionare toamnă -iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură,stabilit conform prevederilor contractului ".
Conform art.1 alin.1 din Legea nr.130/1996,contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă."
Se constată că au fost încălcate dispozițiile art.238 din Codul muncii care prevăd că, toate contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, aceeași reglementare fiind prevăzută și în alin.2 al aceluiași articol pentru contractele individuale de muncă.
De altfel, se observă că nici contractele colective de muncă la nivel de unitate și nici contractele individuale de muncă încheiat cu fiecare salariat în parte nu conțin drepturile prevăzute de art.176 alin.1 și 2 din CCM la nivel de ramură pe anii 2005 și 2006, încălcându-se astfel dispozițiile art.8 din Legea nr.130/1996 și, în consecință, instanța constată, conform dispozițiilor art.24 că aceste clauze nu au fost cuprinse în contractele colective de muncă negociate, fiind lovite de nulitate absolută în sensul că acestea nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior și urmează ca până la renegocierea drepturilor, clauzele să fie înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în contractul colectiv de muncă încheiat la un nivel superior.
Legea statuează în sensul că dispozițiile contractului colectiv de muncă reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna în conformitate cu prevederile legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul SC Energetic SA, criticând-o pentru nelegalitate.
Este criticată sentința pentru încălcarea prevederilor contractului colectiv de muncă la nivel de societate pentru anii 2005-2006, care nu cuprind prevederi privind acordarea unor prime de Paști și C pentru personalul său în perioada respectivă.
Consideră că dacă în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, ce constituie convenția între patronat și sindicate, nu sunt cuprinse sporurile solicitate și nici Codul Muncii sau vreo lege specială nu le prevede, recurentul pârât nu are obligația să le acorde, așa încât sentința este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu încălcarea principiului libertății de voință părților la încheierea contractelor.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că nu sunt motive de casare sau modificare prevăzute de art. 304 cod procedură civilă și va fi menținută.
Prin contractul colectiv de muncă nr. 288/02 din 15 februarie 2006 la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006, prelungit succesiv prin acte adiționale până în anul 2008, fost negociat și stabilit dreptul invocat de reclamant, astfel:
Art. 176 - (1) Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
(2) Fiecare din adaosurile de mai sus va avea uncuantum minim de un salariu minim pe ramură,stabilit conform prevederilor prezentului contract.
În mod corect, instanța de fond a reținut obligativitatea executării obligațiilor asumate prin contractul colectiv incheiat la nivel de ramură.
Atât acțiunea reclamantului, cât și soluția instanței sunt întemeiate pe dispozițiile art. 176 din CCM la nivel de ramură, ramură din care face parte și unitatea pârâtă.
Potrivit art. 11 din legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează:
a) pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;
b) pentru toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel;
c) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
d) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național.
Reiese deci, că o clauză dintr-un CCM la nivel de ramură se aplică tuturor salariaților din acea ramură, indiferent dacă în CCM la nivel de unitate mai este prevăzută sau nu această clauză.
Cum în CCM la nivel de ramură exista o asemenea clauză referitoare la drepturile solicitate în acțiune, în mod temeinic și legal instanța de fond a admis acțiunea reclamantului.
Instanța de fond reținut în mod corect că,deși dreptul la primele de C pentru anul 2006 și 2007 a fost recunoscut de către intimată, cuantumul acestora a fost mai mic decât cel ce rezultă din aplicarea art. 176 alin. 1 și 2 din CCM la nivel de ramură pentru anul 2006 și 2007.
Aceeași este situația și pentru prima de Paști aferentă anilor 2007, 2008, care au fost acordate reclamantului, dar tot într-un cuantum mai mic, hotărârile Comisiei paritare invocate de către recurenta intimată încălcând dispozițiile art. 11 din Legea nr.130/1996, art. 8 și 24 din același act normativ.
In privința primei de Paști 2006, recurenta intimată a încălcat în totalitate dispozițiile legale reprezentate de art. 8, 11 și 24 din Legea nr. 130/1996, reținând în mod greșit că dacă în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nu a fost prevăzut acest drept, nu poate fi obligată la plata lui, ignorând dispozițiile care prevăd aplicabilitatea clauzelor din contractele de muncă încheiate la nivel superior în contractele de muncă la nivel inferior, indiferent dacă aceste clauze au mai fost prevăzute sau nu în ultimele contracte.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct. 1- 9 cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă raportat la art. 304, 304/1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E IDE
Respinge recursul formulat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 1616 din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții, M, I.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.
2 ex./IE/02.12.2009
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Sorina Lucia Petria Mitran