Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 808/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 808
Ședința publică din data de 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, ambii domiciliați în Râmnicu S, Lt. G,. 24A,.8, județul B, domiciliat în B,-, -. 5, județul B și domiciliată în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr. 136 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât Grup Școlar Industrial Râmnicu S, cu sediul în Râmnicu S,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, având în vedere că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 pct.2 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- reclamanții, și au chemat în judecată Grupul Școlar Industrial Rm. S cu sediul în Rm. S, str. -, -. 4, Jud. B pentru a fi obligat să plătească acestora sumele de bani reprezentând deferență dintre salariul de 880 lei pe care trebuia să-i încaseze în temeiul art.40 alin.1 lit.d din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivelul național pe anii 2007-2010 și salariul efectiv primit la aceștia scoală în perioada 01.01.2007- 30.09.2007.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul școlar 2006- 2007 reclamanții au fost încadrați în funcția de cadre didactice profesori cu normă întreagă la Grupul Școlar Industrial Rm. S și că în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 40 din - 2007-2010 ar fi trebuit să li se plătească un salariu de bază brut de 880 lei, precizând că au fost plătiți cu salarii inferioare acestei sume conform adeverinței emise de Grupul Școlar Industrial Rm.
Pârâtul Grupul Școlar Industrial Rm. S nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
Potrivit adeverințelor nr.1366, 1365, 1369, 1370/12.11.2008 reclamanții au fost încadrați în funcția de profesori la Grupul Școlar Industrial Rm. S în perioada 01.- - 30.09.2007 cu salarii de încadrare mai mici de 880 lei.
Prin articolul 40 alin.4 din 2007-2010 s-a prevăzut că " salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore, în medie este de 440 lei, adică 2,59 lei/oră începând cu 01.01.2007.
În alin.1 pct.2 lit.d din art.40 din M -2007-2010 s-a stabilit pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare un coeficient minim de ierarhizare de "2".
Reclamanții au susținut că raportat la dispozițiile art.40 din trebuia să li se stabilească un salariu lunar de cel puțin 880 lei si nu un salariu sub acest plafon așa cum în mod greșit a procedat unitatea pârâtă.
Prin sentința civilă nr.136 pronunțată la data de 2 februarie 2009 Tribunalul Buzăua respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu Grup Școlar Industrial Rm. S.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că dispozițiile art.241 alin.1 lit. d din Codul Muncii clauzele contractului Colectiv de Muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 înregistrat la inisterul Muncii, Solidarități, Sociale și Familie cu nr.2895/21/29.12.2006 produc efecte "pentru toți salariații angajatori din țară", această dispoziție legală fiind înscrisă și în art.11 alin.1 lit.d din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Dacă instanța ar fi obligată să aplice numai dispozițiile art.241 alin.1 lit.d din Codul Muncii si art.11.lit.d din M 2007-2010 ar trebui să constate că, măsura luată de unitățile pârâte de stabili petenților un salariu lunar mai mic de 880 lei în perioada ianuarie - septembrie 2007 este nelegală și încalcă prevederile M 2007-2010.
Instanța a constatat că pentru salariații din învățământul public de stat sunt aplicabile dispozițiile art.12 alin1 din Legea 130/1996 si art.3 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă potrivit cărora prin contractele colective de muncă încheiate pentru unitățile bugetare "nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozițiile legale".
În anul 2007 salarizarea personalului didactic din învățământ a fost reglementată prin Ordonanța Guvernului nr.11/31.01.2007 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.220/04.07.2007, în anexa nr.2 a ordonanței precizându-se valoarea coeficientului de multiplicare, transele de vechime și funcțiile avute în calcul la stabilirea salariilor profesorilor din învățământul preuniversitar.
Prin urmare, pentru personalul didactic drepturile salariale fiind stabilite în anul 2007 prin lege, respectiv prin G nr.11/2007 aprobată prin Legea nr.220/2007, acestui personal nu îi sunt aplicabile dispozițiile art.40 din M 2007-2010 care prevăd un salariu minim pentru personalul încadrat pe funcții, pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare de 880 lei.
Rezultă deci, că unitatea pârâta respectat dispozițiile cuprinse în art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996 și în art.3 alin.2 din M 2007-2010 stabilindu-le petenților un salariu conform nr.OG11/2007 aprobată prin Legea nr.220/2007.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au arătat recurenții că prima instanță, la pronunțarea hotărârii, s-a raportat în mod greșit la dispozițiile art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996, întrucât obiectul acțiunii îl reprezintă aplicarea dispozițiilor art.40 alin.1 lit.d din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 -2010.
Au susținut recurenții că au solicitat aplicarea unei dispoziții legale stabilită printr-un contract colectiv încheiat la nivel de țară și aplicabil pentru toți salariații,sens în care au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
Curtea, examinând sentința atacată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei și de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 12 alin.1 din Legea nr. 130/1996 privind Contractul colectiv de muncă, prin contractele încheiate nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, această dispoziție fiind preluată și de art. 3 alin.2 din pe anii 2007-2010, respectiv contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor publice, iar prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și al căror cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale".
Personalul contractual didactic și didactic auxiliar din unitățile bugetare de învățământ este salarizat potrivit legii nr. 128/1997 și OG nr. 11/2007. Totodată salariile de bază se stabilesc între limite minime și maxime aferente funcțiilor din anexele OG nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar.
Întrucât salariul personalului didactic, respectiv cuantumul lui este stabilit prin dispoziții legale, iar legiuitorul a statuat că este exclusă stabilirea unui cuantum prin instituția negocierii, nu pot fi aplicate acestui personal dispozițiile actului adițional la pe anii 2007-2010 privind cuantumul salariului de bază minim brut negociat pe anul 2007, respectiv 440 lei și 880 lei, în acest caz aplicându-se principiul supremației legii în raport cu contractele colective de muncă.
Ca atare, salariul de bază minim brut stabilit prin act adițional la nu poate fi utilizat pentru salariații din sectorul bugetar care beneficiază de acte normative ale organelor de stat.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, apreciind că recursul este nefondat, Curtea urmează să îl respingă ca atare și să mențină sentința primei instanțe, fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DE CIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, ambii domiciliați în Râmnicu S, Lt. G,. 24A,.8, județul B, domiciliat în B,-, -. 5, județul B și domiciliată în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr. 136 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât Grup Școlar Industrial Râmnicu S, cu sediul în Râmnicu S,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 aprilie2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - - - - -
GREFIER,
Red./
2 ex/22.05.2009
f- Tribunalul Buzău
G
a
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
