Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 818/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6596/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 818R
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurenții: ȘCOALA CU I - VIII NR 1 ISLAZ, ȘCOALA CU I - VIII NR 2 ISLAZ, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.1750 din 30.10.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T și SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T în calitate de reprezentant al salariaților:, C, -, C, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 12.02.2010, de către, intimatul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, prin avocat, întâmpinare, la care a atașat împuternicire avocațială și dovada achitării cheltuielilor de judecată. În cuprinsul întâmpinării s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că în cuprinsul întâmpinării formulate de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentința civila nr.1750 din 30.10.2009 pronunțata de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisa excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului T și în consecință a fost respinsa acțiunea față de acesta. A fost admisa în parte acțiunea formulată de reclamanții, C, și C, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I - VIII Nr. 1 din comuna Islaz, Școala cu clasele I - VIII Nr. 2 din comuna Islaz, județul T, Instituția Primarului comunei Islaz și Consiliul Local al comunei Islaz. Au fost obligati pârâții să plătească reclamanților în aplicarea prevederilor Legii nr. 220/2007 diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru timpul efectiv lucrat și cele efectiv acordate pentru perioada ianuarie - 20 iulie 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum si să plătească reclamanților prin reprezentantul lor suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
A retinut prima instanta ca prin încheierile de ședință din 19 iunie 2009 s-a dispus respingerea ca nefondate a excepțiilor nulității acțiunii și lipsei calității de reprezentant invocate de pârâtul Inspectoratul Școlar T pe care instanța le-a examinat cu prioritate conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean acesta a susținut că nu are calitate procesuală pasivă motivând că nu se află în raporturi juridice de muncă și fiscale cu reclamanții, nu are calitate de angajator, nu este parte în contractul de muncă cu aceștia și nu este ordonator de credite, finanțator sau plătitor al drepturilor salariale ale personalului didactic, invocând dispozițiile art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 modificată și Legea nr.388/2008.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T, tribunalul a reținut că excepția invocată este întemeiată având în vedere că, potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a către rază își desfășoară activitatea.
Rezultă că ordonator de credite este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ.
Calitatea de angajator o are unitatea de învățământ cu personalitate juridică.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T nu are, în concluzie, nici calitatea de ordonator de credite și nici calitatea de angajator.
În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut din adeverințele eliberate de Școala cu clasele I- VIII nr. 1 din comuna și Școala cu clasele I- VIII nr. 2 din comuna că reclamanții sunt cadre didactice sau foste cadre didactice cu gradul didactic I în cadrul acestor unități școlare.
Prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2007 sunt stabilite creșterile salariale pentru anul 2007 pentru personalul didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic.
Actul normativ prevede valoarea coeficientului de multiplicare pentru cele trei etape de creșteri salariale din cursul anului 2007 precum și coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactic, vechime în învățământ și funcție didactică.
Potrivit art. 9 prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 a fost aprobată prin Legea nr. 220/2007. Prin legea de aprobare s-au adus modificări coeficienților de multiplicare.
Problema litigioasă este dacă coeficienții de multiplicare astfel cum au fost modificați prin Legea nr. 220/2007 se aplică de la 1 ianuarie 2007, fără să se aducă atingere principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 2 alin. 2 și art. 15 din Constituția României.
Tribunalul apreciază că dispozițiile modificatoare ale coeficienților de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică din Legea de aprobare nr. 220/2007 se încorporează în actul de bază, nr.OG 11/2007, identificându-se cu acesta, de la data intrării lor în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2007 conform art. 9 din ordonanță.
Articolul 9 privind termenul de la care se operează creșterile salariale nu a suferit modificări.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 Ordonanța Guvernului nr. 11/2007 astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată la data stabilită în cuprinsul său, prin art. 9, și nu de la data de 17 iulie 2007, cum susține pârâtul Inspectoratul Școlar Județean
Mai mult, prin art.2 din Ordinul Ministrului Economiei și Cercetării nr.1350/2007 pentru aprobarea metodologilor de calcul al drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007 s-a menționat că prevederile acestuia se aplică începând cu ianuarie 2007, chiar dacă ordonanța și legea de aprobare au fost publicate ulterior.
de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta deoarece aceasta crește progresiv.
Din adeverințele aflate la filele 6-33 din dosar rezultă că pârâții nu au aplicat dispozițiile Legii nr.220/2007 pe perioada ianuarie - 20 iulie 2007,
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții ȘCOALA CU I - VIII NR 1 ISLAZ, ȘCOALA CU I - VIII NR 2 ISLAZ, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea recursurilor, intemeiate in drept pe dispoz. art. 304 pct. 8 si 9 Cpc. art. 3041Cpc. recurentii arata ca actiunea nu este semnata si stampilata de conducerea persoanei juridice a sindicatului in calitate de pretins reprezentant; nu se face dovada calitatii de membru de sindicat prin acte oficiale provenind de la sindicat; tabelul completat de reclamanti nu este actualizat la data introducerii actiunii; ca actiunea nu este pornita de sindicatul persoana juridica din scoala, ci de un sindicat judetean cu structura de federatie. Mai arata recurentii ca Legea nr. 220/2007 nu stipuleaza expres aplicarea retroactiva a majorarii de 10% acordate personalului didactic gradul I. Raportat la prevederile art. 1 din Codul civil, atunci cand legiuitorul nu precizeaza expres ca se aplica si retroactiv, noile prevederi ale legii intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial. In acest sens sunt si dispozitiile Legii nr. 24/2000. Faptul ca legea lasa nemodificata valoarea coeficientului de multiplicare 1 pentru toate cele 3 perioade, inclusiv pentru cele anterioare intrarii sale in vigoare, nu conduce la concluzia prevederii exprese de aplicare retroactiva a majorarii suplimentare. Aceasta deoarece valoarea coeficientului de multiplicare ramane constanta indiferent la ce coeficient de multiplicare pe transe de vechime si grade didactice se aplica. Mentioneaza recurentii ca prin Decizia nr. 653/2009 Curtea Constitutionala a statuat ca scopul articolului unic, pct 2, anexa 2 din Legea nr. 220/2007 a fost acela de a stabili pentru viitor coeficientii de multiplicare pentru calculareasalariilor personalului didactic din invatamantul preuniversitar. Arata totodata recurentii ca au fost acordate reclamantilor cheltuieli de judecata prin reprezentantul legal, desi sindicatul nu are calitate procesuala in cauza si nu isi poate recupera cheltuielile facute in numele membrilor.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Tas olicitat respingerea recursurilor, ca nefondate, cu cheltuieli de judecata.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate de către recurenți, Curtea reține următoarele:
In privinta faptului ca actiunea nu este semnata si stampilata de conducerea persoanei juridice a sindicatului in calitate de pretins reprezentant, constatam ca cererea de chemare in judecata este semnata de avocatul ales al Sindicatului, a carui imputernicire avocatiala este depusa la fila 58 din dosarul de fond, aceasta din urma purtand semnatura presedintelui sindicatului. Legea nu impune ca cererea de chemare in judecata sa fie semnata in mod obligatoriu de reclamanti si sa poarte ștampila unitatii. Atat timp cat drepturile procesuale se exercita prin mandatar, orice drept legat de efectuarea actelor de procedura poate fi transmis acestuia. In speta, reclamantii-cadre didactice au mandatat sindicatul sa-i reprezinte in fata instantelor de judecata, cf. art. 222 din Codul muncii, acesta apeland la serviciile unei persoane de specialitate, un avocat, caruia i-au transmis, printre altele, si dreptul de a semna cererea de chemare in judecata. Prin urmare, critica nu este fondata.
Referitor la lipsa dovezii privind calitatea de membru de sindicat prin acte oficiale, retinem ca si aceasta critica adusa sentintei recurate nu este intemeiata, avand in vedere ca la dosarul de fond au fost depuse un tabel cu membrii de sindicat din cadrul Scolii cu clasele I-VIII nr. 1 Islaz, precum si adeverintele care atesta calitatea de cadru didactic. Este adevarat ca acestea provin de la unitatea scolara, iar nu de la sindicatul insusi, dar ele sunt actele oficiale care dovedesc pe deplin calitatea de membru de sindicat, cu atat mai mult cu cat provin chiar de la recurenta parata. Pe parcursul procesului nici unitatea scolara nici Inspectoratul Scolar Judetean T nu au produs dovezi in sensul ca anumiti reclamanti nu erau membri ai sindicatului, o astfel de proba nefiind facuta nici in recurs. Atat timp cat reclamantii au depus inscrisuri in sensul ca au aceasta calitate, proba contrara revenea celor care contesta inscrisurile respective, dar acestia s-au limitat la a face simple afirmatii.
Mai invoca recurenii faptul ca tabelul completat de reclamanti nu este actualizat la data introducerii actiunii. In conditiile in care tabelul si adeverintele provin chiar de la recurenta Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Islaz si pe parcursul procesului, la fond si in recurs, nu au fost facute probe din care sa rezulte o alta situatie privitoare la calitatea de membru de sindicat si de cadru didactic, nu exista vreun motiv pentru a prezuma ca situatia atestata prin acele inscrisuri nu mai este de actualitate, recurentii avand toate posibilitatile pentru a face aceste dovezi.
In legatura cu afirmatia recurentilor in sensul ca actiunea nu este pornita de sindicatul persoana juridica din scoala, ci de un sindicat judetean cu structura de federatie, Curtea constata ca nu exista vreo interdictie legala ca o structura sindicala constituita la un alt nivel decat cel al unitatii angajatoare sa exercite drepturile salariatilor din aceasta unitate daca au calitatea de membru al lor, mai ales ca legea permite constituirea unei organizații sindicale chiar dacă salariatii își desfășoară activitatea la angajatori diferiți, cu conditia de a fi din aceeași ramură sau profesiune.
Pe fondul, retinem ca prin OG nr. 11/2007 privind privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, au fost stabilite criteriile de majorare a salariilor cadrelor didactice.
Acesta ordonanta a fost aprobata de legea nr. 220/2007 publicata in Monitorul Oficial Nr. 478 din 17 iulie 2007 modificări și completări.
Legea nr. 220/2007 intra in vigoare cf. dispoz. art. 11 din legea nr. 24/2004, si anume, la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră la ora 24,00 celei de-a treia zi de la publicare, dispozitii care transpus prevederile constitutionale.
Cu privire la modificarea si completarea unui act normativ, art. 56 din legea nr. 24/2000 prevede ca "după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente".
Asadar, modificarea si completarea se dispun tot prin acte normative, de valoare juridica egala sau superioara, iar principiul simetriei actelor juridice precum si consecventa in aplicarea textelor de lege impun concluzia ca acestea intra in vigoare cu respectarea dispoz. art. 11 din legea nr. 24/2000 mai sus citate.
Nu are relevanta faptul ca aceste acte normative modifica sau completeaza un alt act emis anterior, el urmand regimul juridic al oricarui act normativ atat in privinta elaborarii si adoptarii, cat si in privinta intrarii in vigoare, a aplicarii si a efectelor.
Legea nr. 220/2007 a intrat in vigoare, cf. regulilor generale, la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, din acest moment producandu-si efectele juridice, fiind un act normativ independent, care a urmat procedura legala de adoptare ca orice alt act normativ.
Principiul neretroactivitatii, prevazut de art. 15 din Constitutia Romaniei, este aplicabil in cazul tuturor actelor normative, inclusiv al celor care aduc modificari ori completari. A considera altfel echivaleaza cu nesocotirea acestui principiu.
In sprijinul celor de mai sus, precizam faptul ca art. 60 din Legea nr. 24/2000 prevede ca "dispozițiile de modificare și de completare se încorporează,de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază".
Apare cu claritate ca dispozitiile modificatoare sau de completare se incorporeaza in actul modificat ori completat, dupa caz, de la data intrarii lor in vigoare, iar nu de la data intrarii in vigoare a actului pe care il modifica ori il completeaza (actul de baza).
Retinerea tribunalului ca grila de salarizare a intrat in vigoare de la 1.01.2007, deoarece art.9 din ordonanță privind termenul de la care se operează creșterile salariale nu a suferit modificări, iar legea nr. 220/2007 aduce numai o completare nu ne pot conduce la alta concluzie, in raport de motivele aratate pe larg mai sus. Completarea va produce efecte de la data intrarii in vigoare a legii de completare. Art. 9 mentionat de prima instanta produce efecte numai cu privire la cresterile salariale acordate prin respectiva ordonanta, iar nu cu privire la orice modificare ulterioara a acesteia.
In privinta cheltuielilor de judecata, constatam ca recurentii nu aduc critici referitoare la netemeincia acordarii acestora, ci doar la faptul ca s-a facut precizarea "prin reprezentant legal", ceea ce este consecinta reprezentarii reclamantilor prin sindicat.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile artr.312 pr.civ. Curtea va admite recursurile, va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că va fi respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea. Va menține celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate:
Admite recursurile declarate de recurenții formulate de recurenții: ȘCOALA CU I - VIII NR 1 ISLAZ, ȘCOALA CU I - VIII NR 2 ISLAZ, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.1750 din 30.10.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T și SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T în calitate de reprezentant al salariaților:, C, -,
Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentintei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.2ex/18.02.2010
Jud.
Jud. fond.:,.
Cu opinia separata a doamnei judecator in sensul respingerii recursurilor ca nefondate.
În opinia separată se apreciază diferit asupra fondului cauzei, anume că recursurile erau neîntemeiate și se impunea să fie respinse ca atare.
Astfel, prevederile art. 9 din OG nr. 11/2007 sunt exprese și neechivoce, în sensul că se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007, dispoziție pe deplin valabilă încă de la intrarea în vigoare a ordonanței, pe perioada de existență a acesteia și menținută și prin legea de aprobare, asigurând continuitatea efectelor ulterior publicării acesteia din urmă.
Din perspectiva existenței dreptului pretins, este irelevantă forma sub care a fost enunțată norma juridică ce constituie temeiul acțiunii: ordonanță de guvern, respectiv lege de la data publicării legii de aprobare, ambele acte fiind pe deplin valabile și aplicabile pe perioada existenței lor, ordonanța de la data intrării în vigoare, subsecventă publicării în Monitorul Oficial până la aprobarea prin lege, de la a cărei intrare în vigoare, același conținut continuă să producă aceleași efecte, chiar dacă sub o altă formă juridică, de lege (ca izvor formal de drept).
Esențial este că legea nu a antamat periodizările pe care le-a introdus ordonanța cu privire la coeficienții de multiplicare acordați, respectiv data de la care aceștia se aplică, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007, prevederi care au fost automat preluate în lege, nefiind modificate ori abrogate de aceasta, rămânând să-și producă efectele în continuare, aceasta în condițiile în care este distincție între intrarea în vigoare a unui act normativ și periodizările pe care acesta le operează privitor la aplicarea diferitelor sale reglementări, respectiv între dreptul substanțial și exercițiul acestuia ce nu poate fi decât ulterior intrării în vigoare a actului normativ care-l prevede, cu consecința că nu orice text care se referă la trecut este automat retroactiv, ci numai acela care stinge sau modifică un raport juridic epuizat anterior, antamând efectele acestuia și anulând un drept valabil născut sub imperiul legislației anterioare, nu și cel care determină un cuantum mai mare al unor drepturi, cu începere de la data de întâi a primei luni a anului în curs, ca expresie a opțiunii legiuitorului în materia drepturilor salariale ale personalului didactic.
Rezultă că până la o eventuală declarare a neconstituționalității legii pentru pretinsa retroactivitate, cu consecința că și drepturile pe care le reglementează nu ar putea privi decât perioadele ulterioare intrării în vigoare, legea e pe deplin aplicabilă, nefiind la latitudinea judecătorului s-o modifice ori amendeze, statuând asupra unei alte date de acordare a drepturilor reclamate, decât cea stipulată expres în cuprinsul ei.
În consecință, potrivit celor expuse și în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ. recursurile formulate se impuneau respinse, ca nefondate.
Judecător:
Președinte:Daniela Georgeta EnacheJudecători:Daniela Georgeta Enache, Nadia Raluca Ilie
