Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 8523/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8523
Ședința din Camera de Consiliu de la 06 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
***************
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 29 septembrie 2008, privind recursul declarat de recurentul garant SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței civile nr.2983 din 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și LA AV PRIN SINDICATUL SANITAS și intimata pârâtă SC IMOBILIARA SRL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 29 septembrie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.2983 din 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis in parte acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales în C,Strada - B 17, 7, județul D, la sediul cabinetului individual de avocați " " prin Sindicatul SANITAS, împotriva pârâtei SC IMOBILIARA SRL, astfel cum a fost precizată.
S-a dispus obligarea pârâtei SC Imobiliara SRL să plătească reclamantului sumele reprezentând premiul lunar in limita a 2 % din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, corespunzătoare perioadei 15.05.2007-31.12.2007.
S-a dispus obligarea pârâtei să achite reclamantului indemnizația de stabilitate, proporțional cu perioada in care si-a desfășurat activitatea, respectiv 15.07.2007-31.12.2007, raportată la salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, pe luna septembrie 2007.
S-a admis cererea de chemare in garanție formulată de pîtîtă împotriva Spitalului Clinic Județean de Urgență
S-a dispus obligarea chematului in garanție Spitalul Clinic Județean de Urgentă C să achite reclamantului indemnizația de stabilitate proporțional cu perioada in care și-a desfășurat activitatea in serviciul acestuia, respectiv 01.01.2007-15.07.2007, raportată la salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, pe luna iunie 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanta reprezentată de Sindicatul SANITAS este fostă salariată a Spitalului Clinic Județean de Urgentă C.
Prin ordinul nr.886/2006 al Ministerului Sănătății Publice, privind externalizarea serviciilor medicale și nemedicale din unitățile sanitare s-a prevăzut ( art. 3 din Norme ) că " personalul preluat de către furnizorul serviciilor medicale sau nemedicale de la unitatea sanitară va fi menținut pe toată perioada contractului, cu respectarea prevederilor Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare și a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară" și că ( art. 4 din Norme ) " drepturile salariale ale personalului preluat și celelalte drepturi prevăzute in contractul colectiv de muncă se păstrează pe toată durata derulării contractului și se corelează cel puțin la nivelul prevăzut de reglementările in vigoare pentru unitățile sanitare publice ".
Aceste dispoziții au fost inserate și în Contractul de prestare de servicii și s-a procedat la încheierea contractului individual de muncă cu fiecare salariat.
HG. nr. 670/28 iunie 2007 acordat personalului din unitățile sanitare o primă de stabilitate egală cu salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, din luna anterioară celei in care se face plata, odată pe an in cursul trim. IV.
In aceste condiții, tribunalul a constatat că dreptul reclamantului izvorât din lege și, implicit, obligația corelativă au fost consemnate și în convenția de prestare de servicii.
Societatea pârâtă a înțeles exigenta obligațiilor asumate și, în cursul procesului dar înaintea dezbaterilor pe fond, achiesează la pretențiile reclamantului pentru perioada 15.07.2007 - 31.12.2007, refuzând pretențiile acestuia pentru perioada anterioară cât intre părți nu au fost raporturi contractuale de muncă.
Susținerile chematului in garanție au fost considerate neîntemeiate și, pentru considerentele arătate, au fost înlăturate iar cererea de chemare in garanție a fost admisă.
Drepturile salariatului decurg dintr-un ansamblu de acte normative legale sau convenționale aflate intr-o relație de subordonare fată de lege. Legea este cea care conservă drepturile salariatului atunci când (art. 38 din Codul muncii ) prevede "salariații nu pot renunța la drepturilor ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea drepturilor recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate".
Aceste drepturi, insă, sunt condiționate de calitatea de salariat, titular al unui contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul.
Tribunalul a constatat că reclamantul are calitatea de salariat al societății pârâte numai pentru perioada anterioară datei de 15.07.2007 și, în consecință, obligația corelativă dreptului operează în sarcina angajatorului numai pentru această perioadă.
Aceeași calitate de salariat o are reclamantul pentru perioada anterioară dar in raport cu angajatorul Spitalul Clinic Județean de Urgentă C, angajator care urmează a fi obligat în temeiul raporturilor contractuale de muncă.
Însuși ordinul 886/2006 al Ministerului Sănătății Publice ( aceeași autoritate care emite și adresa nr. XI/C/65393) accentuează condiționarea dreptului de calitatea de salariat ( art. 4 -" drepturile salariale și celelalte drepturi se păstrează pe toată durata derulării contractului ) ori această calitate, în cursul anului 2007, reclamantul o are in raport de doi angajatori.
Potrivit art. 60 alin 1 Cod pr. civilă "partea poate să cheme in garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte in cazul când ar cădea in pretenții cu o cerere in garanție sau in despăgubire."
Instituția chemării in garanție se întemeiază pe existenta unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelora care transmit un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros. Prin urmare, obligația de garanție sau de despăgubire, care justifică incidenta instituției discutate există nu numai in materie contractuală, cum este cazul actelor juridice de vânzare cumpărare dar și în cazul oricărei transmisiuni de bunuri, singura condiție fiind ca remiterea lor să fie cu titlu oneros.
in garanție are caracter subsidiar. Nu este de conceput admiterea cererii de chemare in judecată decât in situația in care se admite acțiunea, in întregime ori măcar in parte, iar nu și în cazul in care acțiunea se respinge ( se are in vedere ipoteza în care cererea de chemare in garanție este formulată de pârât ).
In cauza dedusă judecății, având în vedere considerentele grevate pe calitățile de angajator - salariat, acțiunea reclamantului a fost admisă pentru perioada ulterioară încheierii contractului de prestare de servicii ceea ce, raportat la întreaga perioadă pentru care se solicită dreptul, contează ca o admitere in parte.
Pentru perioada anterioară, cea in care calitatea de angajator a avut-o spitalul clinic, acțiunea este lipsită de temei legal, neexistând raporturi juridice dintre reclamantul persoană fizică și societatea pârâtă.
Din această perspectivă, acțiunea reclamantului a fost respinsă.
Această situație in fapt pune in discuție admisibilitatea cererii de chemare in garanție ( pentru acțiunea in care pretențiile reclamantului, in tot sau in parte, se resping ).
Nu se încalcă principiul disponibilității în procesul civil (privind dreptul procesual al reclamantului care nu a interes să se judece cu spitalul) deoarece hotărârea judecătorească (hotărâre ce-i profită) se obține nu ca urmare a propriei atitudini procesuale ci ca urmare a cererii pârâtului.
Faptul admiterii cererii de chemare in garanție profită, insă, pârâtului, împotriva căruia s-a declanșat acțiunea civilă.
Nu se poate retine nici ideea că, admițând cererea de chemare in garanție și obligând chematul in garanție către reclamant, in condițiile in care însuși reclamantul nu înțelege să formuleze o asemenea cerere, s-a acordat mai mult decât s-a cerut, deoarece problema in studiu nu privește întinderea dreptului (cât se cere) ci, mai degrabă, sursa dreptului (de la cine se cere).
S-a respins cererea de chemare in garanție pe ideea respingerii cererii principale (respingerea in parte, in corelație cu admiterea in parte), ca inadmisibilă, ar duce la menținerea unei stări de nesiguranță si provizorat pentru toate părțile, in discordantă cu scopul procesului civil, ar duce la inițierea unor noi litigii, atâta timp cât asupra situației in fapt și in drept a avut loc, totuși, o judecată (cognitio) ce impune pronunțarea unei hotărâri.
Nu in ultimul rând, tribunalul a constatat că intr-o veritabilă acțiune civilă (dată fiind independenta cererii de chemare in garanție) chematul in garanție, legal citat, nu a formulat nici o apărare.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia cu motivarea:
În speță, reclamanta a înțeles să cheme în judecată pârâtul SC IMOBILIARA SRL pentru premiul lunar de 2% din salariul de bază pentru perioada 15.07.2007-31.12.2007 cât și indemnizația de stabilitate prin precizare la acțiune pentru perioada 15.07.2007-31.12.2007.
Instanța a obligat Spitalul Clinic la plata indemnizației de stabilitate pentru perioada 01.01.2007-15.07.2007, capăt de cerere inexistent conform precizării la acțiune depusă de reclamantă.
În al doilea rând, a admis cerea de chemare în garanție prin care recurenta a fost introdusă în cauză, însă pentru plata unor sume care nu au fost cerute.
Este cert că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, încălcând principiul disponibilității, reclamanta nesolicitând indemnizația de stabilitate de la recurentă, chiar dacă fusese angajată până la 14.07.2007.
Pe de altă parte, cererea de chemare în garanție nu poate fi admisă decât în totalitate, pentru ceea ce a cerut reclamanta în acțiune, și nu în parte, făcându-se un calcul proporțional.
Reclamanta trebuia să solicite în acest sens, în mod explicit cu cine înțelege să se judece, ce sume de bani solicită și pentru ce perioadă.
Cererea de chemare în garanție poate fi admisă numai în măsura în care este admisă și acțiunea principală și trebuie să existe identitate de obiect în acest sens.
Instanța nu poate să facă anumite calificări pe care să le și soluționeze, fără a avea cereri în acest sens.
Recurenta a arătat că potrivit art. 1 al.1 din HG 670/2007, pentru asigurarea stabilității în sistemul sanitar, personalul din unitățile sanitare va beneficia odată pe an, în cursul IV al anului de o primă de stabilitate egală cu salariul de bază minim corespunzător funcției, gradului sau treptei profesionale, din luna anterioară în care se face plata primei de stabilitate, or în Trim. IV reclamanta nu mai era angajata recurentei, iar sumele de bani care i se cuvin trebuie solicitate de la angajatorul din perioada respectivă potrivit sfârșitului de an.
Recursul este fondat.
Examinându-se sentința recurată, în raport de criticile invocate în recurs, se vor reține următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată pârâtul SC IMOBILIARA SRL pentru premiul lunar de 2% din salariul de bază pentru perioada 15.07.2007-31.12.2007, precum și indemnizația de stabilitate prin precizare la acțiune, pentru perioada 15.07.2007-31.12.2007.
Instanța de fond a obligat pârâta SC IMOBILIARA SRL să plătească indemnizația de stabilitate pentru perioada 01.01.2007-15.07.2007, deși nu există un asemenea capăt de cerere potrivit precizării la acțiune.
Pe de altă parte, a admis cererea de chemare în garanție prin care SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ Caf ost introdus în cauză, dar pentru plata unor sume care nu au fost cerute.
În atare situație, Tribunalul aac ordat ceea ce nu s-a cerut încălcându-se principiul disponibilității, reclamanta nesolicitând indemnizație de stabilitate de la recurentă, chiar dacă a fost angajată până la 14.07.2007.
În baza art. 304 pct. 9.pr.civilă rap. la art. 312 al.1 pr.civilă se va admite în consecință recursul, casându-se în parte sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu privire la acordarea indemnizației de stabilitate și la cererea de chemare în garanție.
Instanța ce va fi reinvestită cu soluționarea cauzei, va avea în vedere motivele de recurs invocate de recurentă cu privire la acordarea indemnizației de stabilitate și la cererea de chemare în garanție.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul garant SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței civile nr.2983 din 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și LA AV PRIN SINDICATUL SANITAS și intimata pârâtă SC IMOBILIARA SRL.
Casează în parte sentința mai sus arătată.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță cu privire la acordarea indemnizației de stabilitate și la cererea de chemare în garanție.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.4/04.11.2008
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Lucian Bunea, Doina Vișan
