Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 989/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 989/
Ședința publică din 03 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în com.-, județul M, împotriva sentinței civile nr.407 din 25 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru, s-a cerut judecarea în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, constată că recursul este în stare de judecată și ca atare reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înaintată la data de 29 august 2007 la Tribunalul Mureș, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, acordarea indemnizației de dispozitiv reglementată de Legea nr.138/1999, în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.07.2004; obligarea pârâtului la plata acestor sume actualizate cu indicele de inflație precum și la includerea în bugetul local a sumelor necesare plății acestor drepturi bănești.
Prin sentința civilă nr.407 din 25 martie 2008, Tribunalul Mureșa respins acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții și ocupă funcția de viceprimar, respectiv primar al comunei.
Potrivit art.13 din Legea 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bată de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază. Potrivit art.1 din Legea 138/1999 dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul ministerului Apărării Național, Ministerului d e Interne, serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ministerului Justiției.
În temeiului art.9 alin.4 din OUG 63/2003 Ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul 496/28.07.2003 prin care a fost completat Ordinul MI nr.275/2002 în sensul în care "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Conform art.47 din Legea nr.138/1999, "personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege".
Instanța a apreciat că potrivit pct.31.1 din Ordinul MAI nr.496/2003 de modificare a Ordinului nr.275/2002 al MI, prin noțiunea de "personal civil" la care face referire art.47 din Legea nr.138/1999 se înțelege "funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor".
Atât conform Legii nr.70/1991 privind alegerile locale (abrogată prin Legea nr.67/2004) cât și Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, primarii sunt aleși direct, iar viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale.
Potrivit anexei 2/1, cap.1 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, primarul și viceprimarul ocupă o funcție de demnitate publică aleasă. Ca o consecință, cei doi nu pot fi asimilați nici funcționarului public care "este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică", conform art.2 alin.2 din Legea nr.188/1999 și nici personalului contractual care este angajat în baza unui contract individual de muncă.
În plus, conform art.2, alin.1 din OUG nr.108/2005 aprobată prin Legea nr.331/2005, "pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală, indemnizațiile prevăzute în anexă reprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Astfel, instanța a apreciat că reclamanților nu le sunt aplicabile prevederile art.13 din Legea nr.138/1999 și ale Ordinului MAI nr.496/2003.
Apreciind asupra celor de mai sus instanța de fond s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamanții.
Recurenții au invocat prevederile art.304 pct.7 și 9.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au arătat că indemnizația lunară pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică este echivalentă cu salariile de bază din sectorul bugetar, diferențierea fiind doar cu privire la denumirea acestei forme de remunerare a muncii prestate. În opinia recurenților Legea 154/1998 stabilește doar salariile de bază din sectorul bugetar și echivalentul acestora (indemnizația lunară) pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică. Toate celelalte drepturi rămân reglementate în actele normative elaborate anterior și care sunt în vigoare. În acest sens recurenții au invocat art.14, 17 și 18 din Legea 40/1991, dispoziții legale care nu au fost abrogate nici expres și nici tacit prin Legea nr.154/1998. Se mai arată prin memoriul de recurs că, admiterea cererii astfel cum a fost formulată ar înlătura discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului din cadrul instituțiilor prev. de art.1 din legea 138/1999 asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități. Se mai arată în fine că, primarul și viceprimarul ocupă funcții de demnitate publică fiind considerați funcționari publici în accepțiunea Legii 215/2000 privind administrația publică locală, așa cum a fost modificat acest act normativ.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, acordarea indemnizației de dispozitiv reglementată de Legea nr.138/1999, în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.07.2004; obligarea pârâtului la plata acestor sume actualizate cu indicele de inflație precum și la includerea în bugetul local a sumelor necesare plății acestor drepturi bănești.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții și au calitatea de viceprimar și respectiv primar la pârâta Primăria comunei. Articolul 3 din Legea nr.154/1998 definește funcția de demnitate publică ca fiind acea funcție care se ocupă prin mandat direct, obținut în urma alegerilor organizate sau prin numire potrivit legii. Atât primarul cât și viceprimarul dețin funcții de demnitate publică pe toată durata mandatului.
Pornind de la această premisă sunt incidente în cauză prevederile art.24 alin.3 din Legea nr.154/1998 coroborat cu art.57 alin.5 din Legea nr.215/2001 potrivit cărora persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu pot beneficia de sporuri, indemnizația lunară fiind unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar și viceprimar.
Susținerile recurenților potrivit cărora primarul și viceprimarul sunt considerați sau asimilați funcționarilor publici nu pot fi primite având în vedere că potrivit art.2 alin.2 din Legea 188/1999 funcționarul public "este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică". Primarul și viceprimarul nu sunt persoane numite ci alese ocupând astfel funcții de demnitate publică. Așa fiind, aceștia nu pot fi considerați ca fiind funcționari publici în accepțiunea Legii 188/1999, lege care reglementează și definește Statutul funcționarului public.
Având în vedere cele de mai sus curtea apreciază ca neîntemeiate pretențiile reclamanților urmând a respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul reclamanților și, ambii domiciliați în comuna nr.32, județul M, împotriva sentinței civile nr.407 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
ptr., fiind
în concediu, semnează
vicepreședintele instanței
ptr., fiind
în concediu, semnează
vicepreședintele instanței
GREFIER
ptr.,
fiind în concediu,semnează
grefier șef secție
Red.
Tehnored.
2 exp.
28.07.2008.
Jud.fondV.-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat