Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1049/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul -II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1049/2009-
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Florica Roman |
- | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-,sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, A, -, -, -, -, -toți cu domiciliul procedural ales în O, Parcul, nr. 10, județul B, intimații intervenienți, G, - toți cu domiciliul procedural ales în O, Parcul, nr. 10, județul B și intimații pârâți CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 79 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, văzând de asemenea și faptul că partea recurentă a solicitat soluționarea prezentului recurs și în lipsa părților, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului de față.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 79 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă acțiunea reclamanților și intervenienților, G, împotriva Ministerului Justiției și Curtea de APEL ORADEA, și în consecință pârâții au fost obligați să plătească reclamanților și intervenienților sporul de risc și suprasolicitare de 50% actualizat cu indicele de inflație la data plății, începând cu 1 februarie 2007 și până la 1 oct. 2008 și în continuare până la încetarea situației juridice constatate prin decizia civilă nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale de mai sus.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
S-a mai reținut faptul că potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Așa fiind, în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și art. 1084 Cod civil, instanța a admis acțiunea, în sensul că a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Bihor, să le plătească reclamanților, care au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Curții de APEL ORADEA, sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna februarie 2007 la zi, precum și în continuare, reactualizată cu data inflației de la data plății și a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 15 din nr.HG 83/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe de altă parte, drepturile salariale solicitate de către reclamanți, nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul va aloca sumele necesare plății acestora.
Așadar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților, nu în virtutea unor raporturi de muncă între pârât și reclamanți, ci, avându-se în vedere că, acest pârât, prin atribuțiile ce-i revin, este cel care trebuie să asigure fondurile necesare plății sumelor la care au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției dispune de fonduri salariale numai în limitele sumelor prevăzute în bugetul de stat întocmit la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, sume ce pot fi majorate, evident tot la propunerea acestuia.
Prin încheierea dată în camera de consiliu din data de 19 decembrie 2008 s-a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul și considerentele sentinței civile nr. 79/2008, în sensul că, în considerente la pagina 3 al. 3 se va trece calitatea de personal auxiliar de specialitate din cadrul Curții de APEL ORADEA în loc de calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Aleșd, iar în dispozitiv se va face mențiunea că plata sporului se va face începând cu 1 februarie 2007 în loc de 1 februarie 2008, cum din eroare s-a înscris.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul Ministerul Justiției, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond respingerea cererii formulate de reclamanți.
În motivare susține, ca prim motiv de recurs, incidența dispozițiilor art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă, invocând în acest sens că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, constatând un drept care nu mai este prevăzut de legislația în vigoare pentru personalul auxiliar de specialitate.
Un alt motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii arătând în acest sens că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime și că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile cuprinse în decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație de Justiție.
Invocă în drept și dispozițiile art. 312 al. 3 teza finală din Codul d e procedură civilă.
Deși legal citați intimații nu și-ai precizat poziția asupra recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța o apreciază ca legală și temeinică, urmând a respinge recursul ca nefondat.
În cauza dedusă judecății tema pretențiilor și a probațiunii o formează obligarea pârâților la plata către reclamanți a sporului de risc și suprasolicitare de 50%, actualizat cu indicele de inflație, începând cu data de 1 februarie 2007 și în continuare.
Criticile recurentului axate pe netemeinicia pretențiilor reclamanților și inclusiv pe încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești, nu pot fi primite în condițiile în care aspectele legate de îndreptățirea acestora la sporul de 50%, de risc și suprasolicitare au fost tranșate prin decizia nr. 21/10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, urmare a soluționării recursului în interesul legii în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ori, deciziile pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, conform art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, astfel că susținerile recurentului în sensul că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești sunt nefondate, instanța de fond procedând în conformitate cu decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dată tocmai în scopul asigurării interpretării și aplicării unitare a legii.
Împrejurarea invocată de recurent, în sensul că prin art. 30 din OG nr. 8/2007 se abrogă Legea nr. 50/1996, astfel că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu luna februarie 2007, nu poate fi primită fiind contrară dispozițiilor deciziei nr. 21 din 10.03.2008, această ordonanță existând la data soluționării recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât sunt nefondate susținerile recurentei potrivit cărora instanța de fond a interpretat eronat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în recurs în interesul legii.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul nr. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat menținând în totalitate sentința atacată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-,sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, A, -, -, -, -, -toți cu domiciliul procedural ales în O, Parcul, nr. 10, județul B, intimații intervenienți, G, - toți cu domiciliul procedural ales în O, Parcul, nr. 10, județul B și intimații pârâți CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 79 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător -22.06.2009
- dactilografiat grefier -22.06.2009-2 ex.
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Florica Roman, Felicia Toader
