Pretentii civile. Speta. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1048/2009-
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Dana Cigan |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă SC SA, cu sediul în,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, str. -, nr.54, județul B, împotriva sentinței civile nr. 301/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 26.05.2009 întâmpinare din partea intimatului, după care:
Instanța văzând că nu mai sus alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și tece la soluționarea recursului de față.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 301/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
Pârâta SC SA a fost obligată să plătească pe seama reclamantului suma de 2130 lei, reprezentând diferența dintre salariul de bază pe care acesta l-a avut în perioada 15.10.2007 - 31.12. 2008 și salariul de bază la care era îndreptățit ca urmare a încadrării pe o funcție pentru care condiția de pregătire este acea de studii superioare de scurtă durată.
De asemenea, pârâta a fost obligată să procedeze la modificarea înscrierilor din carnetul de muncă al reclamantului, în sensul de a înscrie salariul de bază aferent perioadei 15.10.2007 - 31.12.2007 ca fiind de 660 lei, salariul de bază aferent perioadei ianuarie 2008 - septembrie 2008 ca fiind de 750 lei, respectiv salariul de bază aferent perioadei 01 Octombrie 2008 - 31 decembrie 2008 ca fiind de 810 lei.
Au fost respinse restul pretențiilor formulate de reclamant.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din copia cărții de muncă a reclamantului, acesta a fost angajat de societatea pârâtă pe funcția de subinginer în cadrul compartimentului tehnic, cu începere de la data de 22.09.2003.
Prin Actul adițional nr. 2/ 29.01.2007, contractul individual de muncă al reclamantului a fost modificat, cu începere de la data de 19.01.2007, intervenind schimbarea locului de muncă al reclamantului de la compartimentul tehnic la cel economic în cadrul căruia reclamantul a îndeplinit funcția de revizor gestiune.
Prin actul adițional nr. 81/19.10.2007, încheiat între pârâta SC SA în calitate de angajator și reclamantul G în calitate de salariat s-a dispus, cu începere de la data de 15.10.2007, revenirea reclamantului la compartimentul tehnic pe funcția de subinginer.
Prin Contractul Colectiv de muncă unic nr. 2896/29.12.2005 la nivel național pe anii 2007 - 2010 fost stabilit pentru personalul de specialitate încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este aceea de studii superioare de scurtă durată un coeficient de ierarhizare de 1,5 aplicabil la salariul minim negociat pe unitate.
Raportat la aceste prevederi ale Contractului Colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, instanța de fond a reținut că reclamantul este îndreptățit să invoce beneficiul acestora numai pentru perioada ulterioară datei de 15. 10.2007, deoarece numai după această dată a fost încadrat pe o funcție pentru care era necesară absolvirea studiilor superioare de scurtă durată.
Pentru perioada în care reclamantul a fost încadrat pe funcția de revizor gestiune, s-a reținut că acestuia îi este aplicabil un coeficient de realizare inferior, dat fiind faptul că pentru această funcție condiția de pregătire era aceea de studii medii.
Susținerea reclamantului că inclusiv în perioada ianuarie - octombrie 2007 și-a desfășurat activitatea ca subinginer în cadrul Compartimentului tehnic și că doar fictiv a fost trecut cu funcția la un alt compartiment nu a fost probată în nici un fel de către reclamant, astfel încât pretențiile constând în acordarea coeficientului de realizare de 1,5 pentru perioada ianuarie - octombrie 2007 au fost respinse ca nefondate.
În raport de aceste considerente în temeiul art. 236 și 238 din Codul muncii, coroborat cu art. 157 din Codul muncii, instanța a admis în parte cererea formulată de reclamant și pe cale de consecință a obligat pârâta SC SA să plătească pe seama reclamantului suma de 2130 lei reprezentând diferența dintre salariul de bază pe care acesta l-a avut în perioada 15.10.2007 - 31.12. 2008 și salariul de bază la care era îndreptățit ca urmare a încadrării pe o funcție pentru care condiția de pregătire este acea de studii superioare de scurtă durată.
Totodată, în temeiul prevederilor Decretului nr. 92/1976, pârâta a fost obligată să procedeze la modificarea înscrierilor din carnetul de muncă al reclamantului, în sensul de a înscrie salariul de bază aferent perioadei 15.10.2007 - 31.12.2007 ca fiind de 660 lei, salariul de bază aferent perioadei ianuarie 2008 - septembrie 2008 ca fiind de 750 lei, respectiv salariul de bază aferent perioadei 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2008 ca fiind de 810 lei.
Restul pretențiilor reclamantului au fost respinse ca nefondate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, având în vedere că la prima zi e înfățișare pârâta a recunoscut pretențiile reclamantului, coroborat cu faptul că nu s-a făcut dovada punerii în întârziere a pârâtei anterior introducerii cererii de chemare în judecată, instanța a apreciat că în speță sunt incidente prevederile art. 275 Cod procedură civilă, prevederi în raport de care cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata C A, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de contestatorul G.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că soluția instanței de fond este criticabilă, în primul rând întrucât nu precizează dacă suma de 2130 lei este una netă sau brută, iar în al doilea rând întrucât nu a ținut cont de situația concretă a prezenței la lucru a contestatorului.
Subliniază astfel recurenta că suma la care a fost obligată în fost contestatorului nu poate fi decât suma brută, întrucât în calitate de angajatori au obligația de a vira către bugetul de stat, contribuțiile individuale aferente drepturilor salariale.
În privința celui de al doilea motiv se arată că prin întâmpinarea formulată și-a exprimat acordul ca în funcție de situația concretă a prezenței la lucru a reclamantului să procedeze la recalcularea drepturilor salariale cuvenite acestuia, dar în conformitate cu statele de salarii aferente perioadei octombrie 2007-decembrie 2008, contestatorul figurează și cu ore nemotivate, de învoire sau de concediu medical, sau de odihnă.
Consideră prin urmare recurenta că totalul sumei brute pe care i-o datorează contestatorului este de 1597 lei și nu 2130 lei.
Prin întâmpinare intimatul Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate instanța constată că acesta este nefondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Corect Tribunalul a statuat în cauza de față, faptul că reclamantul este îndreptățit la încasarea diferenței dintre salariul de bază pe care acesta l-a avut în perioada 15.10.2007-31.12.2008 și salariul de bază la care acesta a fost îndreptățit, ca urmare a încadrării pe o funcție pentru care era necesară condiția de pregătire cu studii superioare, situație în care prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-a stabilit un coeficient de ierarhizare de 1,5.
În ceea ce privește critica recurentei legată de neprecizarea dacă suma de 2.130 lei este una brută sau netă, este de subliniat faptul că o astfel de precizare nu era absolut necesară, în mod evident instanța având în vedere suma brută, în condițiile în care potrivit contractului colectiv de muncă la nivel național, coeficientul de ierarhizare se aplică la salariul minim brut de bază, rezultând astfel venitul brut al salariatului.
Nefondată se constată a fi și cea de a doua critică prin care se susține că recurenta nu datorează întreaga sumă la care a fost obligată de prima instanță, pe considerentul că pe perioada octombrie -2007-decembrie 2008, reclamantul figurează și cu ore nemotivate, de învoire sau de concediu medical, ori de odihnă, în condițiile în care prin hotărârea pronunțată instanța nu a făcut altceva decât să modifice salariul de bază la care e îndreptățit reclamantul, prin aplicarea coeficientului de ierarhizare prevăzut de contractul colectiv de muncă la nivel național.
Ori este de știut faptul că salariul de bază constituie partea fixă a salariului, precum și un element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților.
Prin urmare aspectele legate de eventualele zile în care reclamantul s-a aflat în concediu medical ori de odihnă nu pot aduce atingere salariului de bază, care așa cum s-a arătat se cuvine fiecărui salariat luând în considerare de regulă nivelul studiilor, calificarea și pregătirea profesională, importanța postului, caracteristicile sarcinilor și competențele profesionale.
Față de aceste aspecte criticile recurentei fiind nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va fi respins recursul ca nefondat, urmând a menține ca legală și temeinică hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă SC SA, cu sediul în,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, str. -, nr.54, județul B, împotriva sentinței civile nr. 301/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 24.06.2009
- dactilografiat grefier - 29.06.2009-2 ex.
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader