Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1119/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1119

Ședința publică de la 07 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș

JUDECĂTORI: Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei Sorina

: -

GREFIER:

********************************************

La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamanții (), (), împotriva sentinței civile nr.739 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.-

La apelul nominal făcut în ședință publică și la prima și la a doua strigare, a răspuns recurentul, care se legitimează cu BI seria - nr. - eliberat la data de 13.05.2002, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Constată instanța că recursul este declarat în termen, motivat scutit legal de taxă de timbru și nemaifiind alte cereri sau excepții, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri părții prezente.

Recurentul având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

C UR TEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 739/D din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr-, s-a disjuns judecata cauzei cu privire la reclamanții funcționari publici, G, și și s-a înaintat cererea la Secția Comercială și contencios Administrativ a aceleiași instanțe și s-a respins acțiunea formulată de personalul contractual, ( ), și în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al comunei Dealul, jud. B și Primăria comunei Dealul.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut în esență următoarele:

În temeiul art.137 Cod procedură civilă instanța a analizat mai întâi excepțiile invocate care fac de prisos cercetarea in fond a pricinii, constatând că:

Potrivit art. 109 din Legea 188/1999 cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Cum reclamantii, G, si sunt funcționri publici, competenta de solutionare a cauzei revine sectiei de contencios administrativ a Tribunalului Bacău, motiv pentru care cererea de chemar in judecată va fi disjunsă cu privire la aceșția.

Reclamantii rămași în cauză fac parte din personalul contractual in cadrul aparatului administrativ al comunei Dealu- astfel cum rezultă din dispozițiile Primarului comunei Dealu- (820,21,25).

Potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază".

Potrivit art. 1 din legea citata "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției".

In conformitate cu prevederile art 47 si 49 din aceeasi lege, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.

In aplicarea Legii nr. 138/1999 au fost emis Ordinul nr. 275/2002 modificat si completat prin Ordinul nr. 496/2003.

In conformitate cu dispozitiile art 75 si 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.

Astfel, dispozițiile Ordinului nr. 496/2003 al Ministrului Administrației și Internelor, invocate de reclamanți, nu pot reglementa acordarea indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază decat personalului din Ministerul Administrației și Internelor, altfel s-ar adăuga la lege - contrar dispoziitiilor mai sus citate.

Este adevărat că prin Ordinul 30/2007 Ministerul Administrației și Internelor s-a reorganizat și Ministerul Internelor și Reformei Administrative - nou înființat a căpătat noi atribuții și în domeniul administrației publice, însă dispoziții legale, care să extindă acordarea indemnizației de dispozitiv și la lucrătorii din structurile administrației publice nu există.

Având în vedere și considerentele deciziei nr. 818/2008 a Curții Constituționale, potrivit căreia instanțele de judecată nu pot înlocui norme de drept cu unele create pe cale judiciară și nici nu le pot înlocui cu prevederi cuprinse în alte acte normative, tribunalul a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, motivat și legal scutit de plata taxei judiciare de timbru, au formulat recurs reclamanții, ( ), și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-;

Criticile formulate au vizat greșita soluționare a cauzei de către secția civilă a Tribunalului cu încălcarea dispozițiilor art. 248 ( 3) și 249.muncii coroborat cu art. 2 ( 1) lit."c, d" pr.civ. și art. 1 ( 1 ) din Legea 554/2004

Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de disp. art. 3041, 312.pr. civ. se constată că acesta nu este întemeiat pentru considerentele ce se vor dezvolta.

Referitor la necompetența secției civile a Tribunalului Bacău se constată că acest motiv de nelegalitate nu este incident în cauză din moment ce raportul juridic litigios dedus judecății este unul de muncă, izvorând din raporturile contractuale de muncă ale reclamanților cu pârâții; prin urmare, competența soluționării unor astfel de cauze în primă instanță revine, conform art. 249.muncii - cu modif. la zi, cu referire la art. 71, 82 din Legea 168/1999 cu modif. și art. 284.muncii, prin raportare la art. 2 pct.1 lit."c" pr.civ., respectiv completelor specializate în conflicte de muncă, complete ce funcționează în cadrul secției civile.

În cauză nu este vorba de un litigiu de contencios întrucât obiectul cauzei nu-l constituie nici una din situațiile prevăzute de art. 1 pct.1 din Legea 554 /2004 ( conf. căruia Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. ), ci acordarea sporului de dispozitiv în virtutea raporturilor de muncă.

Pe fondul cauzei se constă că soluția este legală atât pentru considerentele deja expuse de către prima instanță cât și pentru următoarele argumente: Ordinul nr. 496/28.07.2003 - invocat de reclamanți în susținerea pretențiilor deduse judecății și necontestat ca și existență și conținut de către pârâți - face distincție în art. 31.1 între personalul civil - funcționari publici și personal contractual din MAI menționat de Legea 138/1999 - care beneficiază de indemnizația de dispozitiv prev. la art. 9.2 și cel exceptat de la plata acestui drept - personal civil din domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura orice confuzii privind categoriile de personal vizate;

Ori, reclamanții nu fac parte din categoria de salariați vizată de acest Ordin astfel încât să le fie aplicabile dispozițiile art.9.2.ci din cea exceptată de acesta;

Din singurele probe administrate, respectiv dispozițiile de încadrare depuse, se desprinde tocmai dovada contrarie, respectiv că reclamanții sunt angajați ai Primăriei Dealu și nu ai structurilor fostului Minister al Administrației publice preluat de MAI ( devenit MIRA ).

Prin urmare, angajații săi contractuali nu pot beneficia de acte normative în materie de salarizare ori de acte de administrare internă vizând un alt minister.

În ceea ce privește susținerea cum că interpretarea dispozițiilor Ordinului 496/2003 nu se poate face decât în sensul acordării indemnizației de dispozitiv tuturor persoanelor ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice indiferent de calitate, în caz contrar survenind o situație discriminatorie, nu poate fi reținută ca întemeiată întrucât:

Prin raportare la dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană, un tratament diferențiat devine discriminare când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.

Ori în cauză nu s-a invocat și nici dovedit că reclamanții sunt în situații comparabile cu angajații civili din subordinea MAI ( actual MIRA ) - sub aspectul pregătirii profesionale identice, a competenței materiale ( muncă ) egale prestate, a elementului generator comun al dreptului pretins ( regim de dispozitiv), astfel încât să se justifice o remunerare egală.

Mai trebuie menționat și că, prin pronunțarea deciziilor de neconstituționalitate nr. 818 -921/2008, drepturi salariale nu se mai pot acorda în temeiul unor situații discriminatorii - situație cunoscută de reclamant față de precizările făcute de apărătorii săi în recurs cum că nu și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile OG137/2000.

Față de toate aceste considerente, reținând că hotărârea instanței de fond este temei legală se va respinge recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN ELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefundat recursul promovat de reclamanții (), (), împotriva sentinței civile nr.739 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.-

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 7 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - -

-

Red.sent., OA

Red.dec./12.10.2009

Tehn.red.EG/3.11.2009

Președinte:Jănică Gioacăș
Judecători:Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei Sorina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1119/2009. Curtea de Apel Bacau