Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1273/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1273/R-CM
Ședința publică din 29 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de reclamanții -, -, și, împotriva sentinței civile nr.298 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimata-pârâtă, în baza împuternicirii nr.9455/2009, lipsind recurenții-reclamanți, intimații-reclamanți și intimații-pârâți Federația Sindicatelor Libere și Independente din și B și Sindicatul Liber.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind întrebată, reprezentanta intimatei-pârâte arată că la dosar au fost depuse notificările către salariați, înaintate acestora prin unitate. Notificările nu sunt semnate pentru că salariații au refuzat acest lucru. Nu există la unitate alte dovezi de comunicare a notificărilor către salariați prin scrisoare recomandată.
Mai arată că nu există decizii de încetare a fiecărui contract individual de muncă, pentru că nu ne aflăm în prezența concedierii sau încetării contractului individual de muncă din orice alt motiv, ci în prezența transferului întreprinderii.
Precizează că intimații s-au prezentat la noul loc de muncă.
Arată că nu mai are alte acte de depus la dosar.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentanta intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond.
Solicită a se avea în vedere practica judiciară depusă la dosar.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanții -, -, G, -, au chemat în judecată pârâta Rm. V, Sindicatul Liber și Federația Sindicatelor Libere și Independente din și pentru a fi obligate la plata următoarelor drepturi salariale:
1. compensația netă de 5 salarii de bază avute la data desfacerii contractului individual de muncă conform art.38 alin.1 din Contractul colectiv de muncă al valabil în perioada 1.01.2007-31.12.2010;
2. diferența de bani reprezentând concediul de odihnă pe anul 2008;
3. salarii compensatorii în funcție de vechimea în societate conform Acordului social la nivel Sindicat liber;
4. indexarea sumelor cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, actualizate în continuare până la data plății efective;
5. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost angajați ai, la Fabrica de Conserve () până la data de 1.09.2008.
La data de 29.07.2008 a vândut prin licitație publică către activul Fabrica de conserve (), ca urmare a Adunării Generale a Acționarilor nr.20/16.11.2007.
Legea nr.67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia, nu operează în cazul de față, întrucât art.1 se referă la transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator ca urmare a unei cesiuni sau fuziuni, or în cazul de față vânzarea s-a realizat prin licitație publică.
Au fost invocate nerespectarea dispozițiilor art.13 din, art.157 din, art.4 și art.236 și art.243 din Codul muncii.
Prin întâmpinarea formulată Federația Sindicatelor Libere din și a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că reclamanții nu s-au aflat în raporturi de muncă cu Federația pentru a putea solicita compensații bănești ce ar rezulta din neîndeplinirea unui contract de muncă.
Prin întâmpinare Sindicatul Liber Rm.V a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității sale procesuale pasive, cu motivarea că nu este angajator al pârâților.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Față de capătul de cerere prin care se solicită obligarea la plata compensației nete de 5 salarii de bază avute la data desfacerii contractului individual de muncă s-a arătat că temeiul juridic al cedării contractelor individuale de muncă și al închiderii cărților de muncă a fost art.169 Codul muncii. Referitor la capătul de cerere prin care se solicită diferențe de bani reprezentând concediu de odihnă pe anul 2008, s-a arătat că transferul reclamanților de la la s-a făcut cu respectarea tuturor drepturilor salariaților inclusiv în ceea ce privește concediul de odihnă. S-a solicitat de asemenea respingerea capetelor 3,4 și 5 din cerere ca neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr.298 din 13 martie 2009, fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Sindicatul Liber Rm. V și Federația Sindicatelor Libere și Independente din și B și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a analizat cu prioritate, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, excepțiile invocate prin întâmpinări de către Federația Sindicatelor Libere din și și Sindicatul Liber privind lipsa calității lor procesuale pasive, excepții pe care le-a respins, reținând că reclamanții sunt membri de sindicat, iar raporturile dintre sindicate și membrii acestora sunt reglementate de legi speciale, sindicatele având obligația să întreprindă toate demersurile legale pentru protejarea intereselor membrilor săi.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții au avut calitatea de angajați ai la una din subunitățile sale, iar în urma Hotărârii nr.20/16.11.2007 și a Procesului verbal de licitație din 29.07.2008, Lac umpărat prin licitație publică activul Fabrica de conserve unde reclamanții își desfășurau activitatea.
În conformitate cu prevederile art.6 alin.1 din Legea nr.67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, cedentul, anterior datei transferului, are obligația notificării cesionarului cu privire la toate drepturile și obligațiile care urmează a fi transferate acestuia.
A apreciat instanța că, din interpretarea textului art.6 din Legea nr.67/2006, nu reiese obligativitatea angajatorului de obținere a acordului salariaților în privința transferului, astfel că Protocolul încheiat între cedentul și cesionarul este legal.
Pârâta a notificat pe fiecare dintre reclamanți și le-a adus la cunoștință faptul că în baza art.12 alin.1 din Legea nr.67/2006 contractele lor individuale de muncă urmează a fi transferate începând cu data de 1.09.2008, ceea ce presupune că aceste contracte urmează a înceta de drept, urmând a intra în vigoare contractele de muncă ce se vor încheia cu
Reclamanții au susținut că în situația creată contractul individual de muncă încheiat de aceștia cu pârâta trebuia să înceteze conform art.65 și art.66 din Codul muncii - desființare loc de muncă, ca urmare a concedierii colective intervenite - iar nu de drept, așa cum a pretins pârâta în notificarea transmisă.
Tribunalul a apreciat că temeiul legal al încetării contractelor de muncă ale reclamanților este însă art.169 din Codul muncii, așa cum a și fost reținut în notificare, text de lege potrivit căruia salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unei părți ale acestora.
Drepturile și obligațiile cedentului care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului urmează a fi transferate integral cesionarului, lucru care s-a și întâmplat prin Protocolul încheiat între cele două părți.
Contractele individuale de muncă ale reclamanților au încetat de drept în baza art.169 din Codul muncii, aceștia, alături de ceilalți salariați care își desfășurau activitatea în subunitatea respectivă, fiind transferați în baza Legii nr.67/2006 de la, în calitate de cedent, la, în calitate de cesionar.
a organizat licitație deschisă în conformitate cu actele normative în materie, iar la licitația desfășurată în data de 29 iulie 2008 activul a fost adjudecat de
Ulterior, între, în calitate de cedent, și, în calitate de cesionar, a fost încheiat Protocolul nr.2897/28.08.2008, prin care au fost stabilite de către cele două părți condițiile în care se va realiza acest transfer.
Protocolul a fost încheiat avându-se în vedere prevederile Legii nr.67/2006 și ale art.169 - 170 din Codul muncii, prin transferul astfel realizat asigurându-se protecția drepturilor salariaților, obligație instituită de textele de lege sus menționate.
Astfel, instanța a constatat că Protocolul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, iar prevederile art.65 și art.66 din Codul muncii nu își găsesc aplicabilitatea în cauză, întrucât nu este vorba de o concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.
În speță, nu a fost vorba de concediere, ci de transferul colectiv reglementat de Legea nr.67/2006 și art.169 din Codul muncii, protecția salariaților realizându-se prin păstrarea de către noul angajator a tuturor drepturilor pe care salariații le aveau la vechiul angajator.
Că nu este vorba de o concediere reiese și din dispozițiile art.7 din Legea nr.67/2006, potrivit cărora transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaților de către cedent ori de către cesionar.
Întrucât transferul drepturilor și obligațiilor salariaților s-a făcut în baza art.169 din Codul muncii coroborat cu art.5 alin.1 din Legea nr.67/2006 și nu s-a făcut un program de concediere colectivă, nu își găsește aplicarea instituția juridică a desfacerii contractelor individuale de muncă, implicit a concedierii.
A concluzionat tribunalul că pârâta și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau în calitate de angajator - cedent, situație față de care a respins capetele de cerere privind compensația netă de 5 salarii de bază avute la data desfacerii contractului individual de muncă, salariile compensatorii în funcție de vechimea în societate și indexarea acestor sume cu indicele de inflație.
Temeiul juridic al cedării contractelor individuale de muncă și al închiderii cărților de muncă a fost art.169 din Codul muncii, iar cele 5 salarii prevăzute în al se acordă numai în condițiile art.36: concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului, cum ar fi încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat.
Capătul de cerere privind diferența de bani reprezentând concediul de odihnă pe anul 2008 fost de asemenea respins, instanța reținând că aceste drepturi au fost acordate până la transferul reclamanților de la la
A fost de asemenea respins și capătul de cerere prin care s-au solicitat salarii compensatorii după vechimea în societate, cu motivarea că nu s-a făcut dovada existenței unui acord care să prevadă asemenea sume cu titlu de salarii compensatorii.
În termen legal, reclamanții au declarat recurs împotriva acestei sentințe pe care au criticat-o sub următoarele aspecte:
1. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, motiv încadrat în dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Astfel, instanța de fond a reținut în mod greșit că art.6 din Legea nr.67/2006 nu prevede obligația angajatorului de a obține acordul salariatului în privința transferului, cu toate că art.12 din același act normativ instituie obligarea informării în scris a fiecărui salariat, înainte cu 30 zile de data transferului, cu privire la transferul ce va avea loc.
nu și-a îndeplinit însă această obligație, reclamanții nefiind informați despre transferul ce urma a avea loc.
2. Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând natura ori înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia, motiv încadrat în dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă.
Astfel, tribunalul a reținut greșit incidența în cauză a dispozițiilor Legii nr.67/2006, cu toate că aceasta se aplică în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, ca urmare a unei cesiuni sau fuziuni, or în speță a avut loc o vânzare prin licitație publică.
3. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motiv încadrat în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod greșit tribunalul nu a dat eficiență dispozițiilor art.156 din aplicabil la nivelul la nivelul anilor 2007-2010, care prevăd că, în cazul transferului total sau parțial al dreptului de proprietate în urma cărora se schimbă proprietarul, vor fi respectate prevederile, iar salariații disponibilizați în condițiile art.1 vor beneficia de măsurile de protecție socială prevăzute de Legea nr.67/2006 și de art.38 din De asemenea, în cazul privatizării, vânzării unor active sau externalizării unor activități din către terțe persoane se va încheia un Acord social între, Sindicatul Liber și viitorul proprietar, acord anexat la contractul de vânzare-cumpărare.
În fine, tribunalul a nesocotit dispozițiile art.36 din, potrivit cărora concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă cauză reală.
Prin întâmpinările formulate, pârâtele și Federația Sindicatelor Libere din și au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, instanța reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Conform art.170 Codul muncii cedentul și cesionarul au obligația de a informa și de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților cu privire la implicațiile juridice, economice și sociale asupra salariaților decurgând din transferul dreptului de proprietate.
De asemenea, conform art.12 din Legea nr.67/2006, edentul și cesionarul vor informa în scris reprezentanții salariaților proprii sau, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți ori desemnați, pe salariații proprii, cu cel puțin 30 de zile înainte de data transferului, cu privire la: a) data transferului sau data propusă pentru transfer; b) motivele transferului; c) consecințele juridice, economice și sociale ale transferului pentru salariați; d) măsurile preconizate cu privire la salariați; e) condițiile de muncă și de încadrare în muncă.
Curtea constată că obligația instituită de cele două texte de lege a fost îndeplinită.
Astfel, prin adresa nr.29544/4.08.2009 (fila 38 dosar fond), a înștiințat Sindicatul Liber despre faptul că în baza Hotărârii nr.20/16.11.2007, prin procesul verbal de licitație nr.8069/29.07.2008 Rm.V a cumpărat activul Fabrica de Conserve (), urmând ca transferul să se facă la data de 1 2008. S-a mai prevăzut că la această dată drepturile și obligațiile care decurg din contractele individuale de muncă și contractul colectiv de muncă vor fi transferate cesionarului, salariații beneficiind de protecția drepturilor lor conform art.5 din Legea nr.67/2006, în sensul că se mențin pentru aceștia condițiile de muncă și de încadrare în muncă avute anterior datei transferului. În aceeași adresă nr.29544 se precizează că începând cu data de 1 2008 încetează de drept contractele individuale de muncă ale salariaților cu și intră în vigoare contractele individuale de muncă ale acestora cu
Rezultă așadar că cedentul a înștiințat Sindicatul Liber în legătură cu datele acestui transfer, în acest fel executându-și obligația instituită de art.170 Codul muncii și de art.12 din Legea nr.67/2006.
Al doilea și al treilea motiv de recurs sunt, de asemenea, nefondate.
Curtea apreciază ca nefondată susținerea recurentei în sensul că nu ar fi aplicabile în cauză dispozițiile Legii nr.67/2006, care se s-ar referi la transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora ca urmare a unei cesiuni sau fuziuni, și că actul normativ nu s-ar aplica în cadrul vânzării prin licitație publică (operațiune ce a avut loc în speță).
Curtea reține că, în urma procesului verbal de licitație nr.8069/29.07.2008 prin care a adjudecat activul Fabrica de Conserve, între cedent și cesionar s-a încheiat Protocolul nr.8897/20.08.2007 (filele 40-41 dosar fond), protocol prin care cesionarul a dobândit calitatea de angajator față de salariații cedentului, acesta din urmă pierzându-și respectiva calitate. Prin același protocol s-a dispus transferarea integrală către cesionar a tuturor drepturilor și obligațiilor cedentului, care decurg din contractele individuale și din contractul colectiv de muncă la nivelul, în conformitate cu dispozițiile art.169 alin.2 Codul muncii.
Transferul, așa cum este definit de art.4 lit.d din Legea nr.67/2006, nu este restrâns la cesiunea de acțiuni, ci este definit ca "trecerea din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi, unități sau a unor părți ale acestora, având ca scop continuarea activității principale sau secundare, indiferent dacă urmărește sau nu obținerea unui profit".
În acordul social nr.2364/29.08.2008 (filele212-214) încheiat între cesionarul L și Sindicatul Liber au fost cuprinse prevederi referitoare la menținerea și dezvoltarea activității preluate.
Conform art.169 alin.3 din Codul muncii, transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, nu poate constitui un motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaților de către cedent ori de către cesionar, această dispoziție fiind preluată și în art.3.4. din Protocolul nr.8897/28 august 2008 încheiat între cedent și cesionar.
Ulterior transferului, reclamanții au fost notificați de către în legătură cu datele acestui transfer și, deși notificările nu au fost semnate de către reclamanți, totuși aceștia nu și-au exprimat refuzul în legătură cu acest transfer, ei prezentându-se la locul de muncă în cadrul societății cesionare.
Cesiunea reglementată de Legea nr.67/2006 vizează contractele individuale de muncă ale salariaților angajatorului inițial.
Rezultă așadar că în speță nu a avut loc o concediere a reclamanților, aceștia fiind preluați, urmare a transferului, la 1 ianuarie 2008 de către cesionar, cu respectarea drepturilor decurgând din contractul individual de muncă existent (încheiat cu cedentul).
Efectele pe care le presupune transferul întreprinderii constau în încetarea raporturilor de muncă cu vechiul angajator urmată de nașterea de raporturi individuale de muncă cu noul angajator, în aceleași condiții existente la data transferului.
Numai dacă salariații își exprimă refuzul de a fi preluați până la data ce le-a fost comunicată, ei pot fi concediați de către angajatorul inițial, ceea ce nu s-a întâmplat însă în speță.
Neavând loc așadar o concediere colectivă, curtea apreciază că tribunalul a aplicat corect prevederile legale arătate mai sus.
Față de aceste considerente, în speță nu se regăsesc motivele de nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art.304, pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, invocate în recurs, situație față de care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții -, -, și, împotriva sentinței civile nr.298 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimați fiind pârâții RM.V, SINDICATUL LIBER RM.V, FEDERAȚIA SINDICATELOR LIBERE ȘI INDEPENDENTE DIN ȘI PETROD..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.09.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /2.10.2009
GM/2 ex.
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
