Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Sentința 145/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 145/F-CM
Ședința publică din 29 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu Monica
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL A, în numele și pentru membrii de sindicat, cu domiciliul ales la Tribunalul Argeș, cu sediul în P,--5, județul A, în contradictoriu cu pârâții: TRIBUNALUL ARGEȘ, CURTEA DE APEL PITEȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, s- depus la dosar cerere formulată de reclamanți prin care aceștia precizează că își însușesc acțiunea formulată de Sindicatul A, însoțită de un tabel din care rezultă numele și prenumele reclamanților cu semnătura acestora, precum și copii de pe carnetele de muncă. De asemenea, prin această cerere reclamanții solicită a li se comunica actele de procedură la sediul Judecătoriei Curtea d Argeș,-, județul
Curtea, procedând la confruntarea tabelului nominal transmis de reclamanți, acțiunii și citativului emis în cauză, se constată că din eroare a fost dactilografiat Vârstea, în loc de, urmând a se rectifica. Ia act de cererea reclamanților prin care solicită a li se comunica actele de procedură la sediul Judecătoriei Curtea d Argeș,-, județul
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea ei.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
La data de 16.12.2007, sub nr.3580, s-a înregistrat acțiunea formulată de reclamanta A, prin reprezentant legal, lider, în numele și pentru membrii de sindicat:, -, Vârstea, cu domiciliul ales la Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu pârâții: TRIBUNALUL ARGEȘ, CURTEA DE APEL PITEȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, solicitând obligarea acestora la plata sporului de periculozitate de 15%, începând cu data de 26.11.2004 și în viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, precum și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce celorlalți pârâți fondurile necesare achitării sumelor.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că au calitatea de grefieri la Tribunalul Argeș, îndeplinind o activitate de mare risc social, recunoscută de legiuitor în art.2 din OUG nr.27/29.03.2006 și art.22 alin.1 din OG nr.8/2007 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți, precum și ale grefierilor.
În art.7 și 22 din actele normative amintite se prevede că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul amintit anterior beneficiază de un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul lucrat efectiv în aceste condiții. Ordonatorul principal de credite a recunoscut doar sporul de condiții vătămătoare, pe baza expertizelor de nocivitate. Însă, reclamanții sunt expuși la condiții de periculozitate, situație în care pericolul este recunoscut sau îndreptățit de art.77 din Legea nr.303/2004, în care sunt recunoscut măsuri speciale de protecție, împotriva amenințărilor, violențelor sau a oricăror fapte, care pun în pericol pe reclamanți, pe familiile acestora sau bunurile lor.
Acest grad de expunere la pericol asupra vieții și integrității corporale este recunoscut de art.27 din OUG nr.271/2006.
Se precizează că sporul de periculozitate este reglementat diferit de sporul vătămător-nociv și de alte dispoziții legale și contractuale, respectiv art.40 din Contractul colectiv de muncă la nivel național, precum și Codul muncii.
Se precizează că nu se solicită efectuarea unei expertize, fiind aplicabile dispozițiile art.3711alin.3 Cod pr.civilă.
Se solicită proba cu înscrisuri și cărțile de muncă.
În drept, se invocă următoarele: Legea nr.303/2004; OUG nr.27/2006; OG nr.8/2007; Legea nr.53/2003; Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2007; recomandarea nr.12(94) a Comitetului de Miniștri și prevederile din Carta Europeană cu privire la Statutul judecătorului.
Prin întâmpinarea de la filele 29-31 dosar, Ministerul Justiției solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, menționând că acordarea sporului de 15% este condiționată de o expertiză de specialitate, iar art.22 din OUG nr.8/2007 nu poate fi interpretat în sensul acordării sporului de 15% de mai multe ori, în cazul existenței cumulative sau separate a condițiilor de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, acest spor fiind unic pentru condiții de muncă deosebite.
În altă ordine de idei se susține că nu constituie temei legal pentru acordarea sporului solicitat, contractele colective de muncă invocate de reclamantă, atâta timp cât, printre părțile semnatare ale acestor contracte, nu figurează Ministerul Justiției la poziția instituții publice. Aceste contracte nu sunt opozabile salariaților instanțelor judecătorești, încât aceștia nu vor beneficia de drepturile stipulate în favoarea salariaților din unitățile bugetare semnatare.
În aceeași ordine de idei se susține că nici dispozițiile cuprinse în Codul muncii referitoare la contractele colective de muncă, respectiv art.236 și următoarele Codul muncii nu sunt incidente în privința personalului auxiliar de specialitate din organele autorității judecătorești, așa cum prevede art.1 din Legea nr.130/1996.
Se menționează faptul că reclamanții au beneficiat de sporul de 15% acordat, în mod corect, în urma efectuării unei expertize de specialitate, prin care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor grele, vătămătoare sau periculoase.
În încheierea din 16 ianuarie 2008 (fila 36 dosar) se menționează că reprezentantul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor depune la dosar întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întâmpinare nenumerotată și aflată după fila 300 dosar Tribunalul Argeș.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Economiei și Finanțelor invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că între acesta și reclamanți nu există raporturi juridice de muncă, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de Legea nr.500/2002.
Pe de altă parte, se arată că suplimentarea cheltuielilor stabilite prin Legea bugetului de stat se poate face numai pe bază de lege, aceasta fiind o problemă de legiferare.
Se menționează că prin admiterea unei astfel de acțiuni, instanța și-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege.
Prin încheierea din data de 26 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la data la care reclamanții se vor conforma dispozițiilor încheierii din 13 februarie 2008, respectiv până când vor depune un tabel cu semnăturile membrilor de sindicat și copii de pe carnetele de muncă, cauza fiind repusă pe rol la data de 18.06.2008, iar prin încheierea din 11.07.2008 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia la Curtea de APEL PITEȘTI, competentă în soluționarea cauzei, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 22.07.2008, depunându-se la dosar copii de pe carnetele de muncă.
Curtea, analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, constată că aceasta este neîntemeiată urmând aor espinge ca atare, pentru următoarele considerente.
Va fi analizată cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, excepție care este neîntemeiată, urmând aor espinge ca atare, constatându-se că reclamanții au solicitat introducerea în cauză a acestui pârât, nu pentru a fi obligat la plata sporului de periculozitate de 15%, ci pentru a fi obligat să aloce fondurile necesare achitării sumelor respective, acest pârât fiind cel care elaborează proiectul de buget, pe baza propunerilor proiectelor de buget făcute de către Ministerul Justiției. Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de ordonator principal de credite și un rol important în elaborarea proiectului bugetului de stat.
Pe fondul cauzei acțiunea este neîntemeiată urmând aor espinge ca atare, având în vedere că reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate, în privința căruia s-au aplicat dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.50/1996, din anul 2004 și până la intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004.
Potrivit dispozițiilor art.18 alin.1 din Legea nr.50/1996, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchete sunt stabilite între limitele minimă-maximă, pe grade sau trepte profesionale, în funcție de pregătirea profesională, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului.
Art.60 din Legea nr.567/2004 statuează la alin.1 că entru p. activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
La data de 01.04.2006 a intrat în vigoare nr.OUG27/2006, care prevede la art.7 că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Potrivit textului de lege se acordă un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, nu câte un spor de 15% pentru fiecare dintre categoriile de muncă enumerate.
Același spor salarial este prevăzut și de nr.OG8/2007 - art. 22. Și noul text a indicat un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase și nu câte un spor pentru fiecare situație în parte.
Reclamanții au mai invocat în susținerea acțiunii lor dispozițiile art.77 din Legea nr.303/2004, republicată, potrivit cărora, "judecătorii și procurorii în funcție sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecție împotriva amenințărilor, violențelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor". S-a reținut că acest text nu se poate interpreta în sensul că în această situație se pune problema acordării unor sume de bani pentru ca fiecare dintre categoriile vizate să-și poată asigura protecția, ci este vorba de măsuri concrete ce trebuie luate, la solicitarea celor în cauză.
Legat de prevederile art.27 din nr.OUG27/2006, s-a arătat în considerentele hotărârii că nici acestea nu pot fi reținute ca având relevanță în cauză din moment ce se statuează în mod clar că, în eventualitatea pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă în urma săvârșirii împotriva magistraților a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe perioada invalidității o pensie egală cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data survenirii invalidității.
Argumentul potrivit căruia sporul de periculozitate este reglementat și de dispozițiile Codului muncii și de cele ale contractului colectiv de muncă unic la nivel național, astfel încât sporul de periculozitate se cuvine reclamanților în baza acestor dispoziții legale, nu poate fi primit.
Caracteristic personalului din autoritățile și instituțiile publice este că salariile, suportate din fondurile defalcate special de la bugetul de stat sau bugetele fondurilor speciale, nu pot fi, în principiu, negociabile. Altfel spus, modul de salarizare este stabilit prin lege.
Sunt categorii de personal bugetar - personalul didactic - pentru care legea permite negocierea cuantumului pentru un drept salarial suplimentar stabilit în prealabil prin lege între limite minime și maxime.
Prin urmare, chiar și acolo unde este permisă negocierea, aceasta este circumstanțiată și poate opera numai pentru drepturi recunoscute inițial în acte normative.
Pentru perioada în care se află în vigoare nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției a fost reglementat prin art.22 sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin interpretarea gramaticală a textului de lege instanța de fond a reținut în mod corect că în situația în care activitatea reclamanților se desfășoară atât în condiții vătămătoare, cât și în condiții periculoase, sporul de 15% din salariul de bază nu poate fi acordat decât o singură dată.
Cum reclamanții primesc deja acest spor pentru condiții vătămătoare de muncă, sub aspectul analizat mai sus, noua pretenție nu are bază legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL A, în numele și pentru membrii de sindicat:, cu domiciliul ales la Tribunalul Argeș, cu sediul în P,--5, județul A, în contradictoriu cu pârâții: TRIBUNALUL ARGEȘ cu sediul în P,--5, județul, CURTEA DE APEL PITEȘTI cu sediul în P,-, județul A, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- - - ---
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
- -
Grefier,
Red.
/25 ex./14.11.2008
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Veronica Șerbănoiu Bădescu Monica
