Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1576/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1576
Ședința publică din data de 15 iulie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
: -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P împotriva sentinței civile nr. 413/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații reclamanți cu domiciliul ales la udecătoria Pogoanele, județul B, domiciliat în B, str. -, bloc 10 B, etaj 3,.12, jud. B și cu domiciliul ales la udecătoria Buzău, județul B și pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, str. -, -. 17, Sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BUZĂU cu sediul în B, B-dul - -, -. 8, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTI, intimații reclamanți, și intimații pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor B, Ministerul Justiției, Tribunalul Buzău.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a învederat instanței că prin serviciul registratură, la data de 8 iulie 2+009 s-a depus întâmpinare din partea DGFP
Curtea constată că prin cererea de recurs recurenta-pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat soluționarea cauzei în lipsă, potrivit disp.art. 242 cod pr.civilă.
Considerând cauza în stare de judecată rămâne în deliberare și pronunță următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Reclamanții, și au solicitat obligarea pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Buzău și Curtea de Apel P la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică(în procent de 50%) calculat la salariul de bază brut lunar începând cu 01.10.2006 și până în prezent, precum și acordarea lunară a acelui spor în continuare; efectuarea de către pârâți a mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților; la alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate, precum și la emiterea ordinului de salarizare, care să conțină sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% și pentru viitor.
In motivarea acțiunii, reclamanții au relatat instanței faptul că în perioada 01.10.2006 - 31.07.2008 au avut calitatea de auditori de justiție în cadrul, calitate asimilată aceleia de magistrați conform prev.art.17 al.5 din Legea 303/2004, unde se arată că perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
Începând cu data de 01.08.2008, au calitatea de judecători stagiari în cadrul instanțelor judecătorești de pe raza județului B, numiți prin Hotărârea CSM nr.658/2008.
otrivit art. 47 din lege 50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar, ulterior art.47 din Legea 50/1996 fiind abrogat, printr-o ordonanță ordinară aspect ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art.114 din Constituția în vigoare la acea dată, precum și art. 72 alin 3, deoarece domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică ceea ce nu s-a realizat.
După cum s-a mai arătat, salariul este un element esențial al raporturilor de muncă și trebuia reglementat prin lege organică. Legea 24/1994 privind normele de tehnică legislativă arată același lucru.
La data stabilirii sporului, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, condiții existente și astăzi.
Situația este similară și la nivelul UE, unde au fost puse în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor, să prevină riscurile de stres în muncă.
După cum au mai arătat reclamanții, art.50 din Legea nr. 50/1996 prevede că pe data intrării în vigoare a OUG nr. 177/6.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților. OUG 27/2006, prevede că pe data intrării în vigoare a acelui act normativ, se abrogă OUG nr.177/2002. Dacă la prima abrogare textul prevede o abrogare indirectă și parțială a sporului de stres, cel de-al doilea act normativ abrogă în totalitate sporul de stres.
Se consideră astfel că dreptul prev. de art. 47 din.50/96 au rămas în vigoare și în prezent astfel încât pe cale de consecință el trebuie acordat pentru perioada solicitată, în condițiile în care personalul judecătoresc își desfășoară activitatea în condiții ce sunt caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică. abrogării prev.art.47 din Legea 50/1996 poate fi invocată numai pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, însă Curtea Constituțională are în competență numai controlul de constituționalitate al dispozițiilor din legile și ordonanțele în vigoare, iar verificarea constituționalității și soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect norme abrogate în prezent, revin instanțelor judecătorești.
Efectul supraviețuirii normei în discuție rezultă din faptul că drepturile consacrate se cuvin și în continuare, iar pe baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, un număr însemnat de persoane a obținut dreptul de a beneficia de acest spor.
In ipoteza adoptării unei soluții contrare, s-ar ajunge la o discriminare în cadrul acelorași categorii socio-profesionale.
După cum s-a mai arătat, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de ICCJ B, s-a admis recursul în interesul legii și s-a dispus ca în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea 50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de baza brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
In dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosar copii de pe atestatele emise de, adeverințe emise de, copii de pe fluturași cu salariul încasat.
Paratul Ministerul Justiției a depus la dosar, în termen legal, întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit prev.art.103 al.1 din Legea 304/2004, este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea CSM, care realizează formarea inițiala a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii. De asemenea, este finanțat de la bugetul de stat, prin CSM, care este ordonator principal de credite.
Prin urmare, consideră că nu se află în subordinea MJ, așa ca această din urmă instituție nu poate avea obligații în ceea ce privește drepturile auditorilor de justiție.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, motivat de faptul ca auditorii de justiție beneficiază de bursa din fondul prevăzut în bugetul CSM, ce are caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
După încheierea cursurilor, auditorii de justiție susțin examenul de absolvire, iar cei care promovează acest examen, vor fi numiți în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul.
Prin recursul în interesul legii, ICCJ a stabilit că judecătorii și procurorii au dreptul de acest spor de 50%, iar auditorii nu au fost avuți în vedere la pronunțarea recursului, tocmai pentru ca bursa nu este prin esența ei un drept salarial.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat, în primul rând, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, pe motiv ca rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite. Având în vedere obiectul cererii apreciază că părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, iar MEF este un terț care nu are raporturi de muncă cu aceștia. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta Curtea de Apel Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere, în esență aceleași motive ca cele expuse în întâmpinarea depusă de MJ. In plus, s-a mai arătat că fondurile alocate de MJ Curții de APEL PLOIEȘTI pe anul 2007 pentru plata drepturilor de personal au fost aprobate prin Legea bugetului de stat 486/2006, lege care nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata diferențelor de drepturi salariale neacordate. De asemenea, neaplicarea indicelui de inflație se datorează faptului că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acesta în lipsa unei baza legale pentru cheltuiala respectivă.
La termenul de judecată din data de 04.12.2008, reclamanții au depus la dosar cerere completatoare, prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți și a și CSM, în temeiul prev.art.103 al.1 si 2 din Legea 304/2004 si art.106 din aceeași lege.
Pârâtul CSM a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe considerentul că reclamanții au deținut calitatea de auditori în justiție la, care este instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea CSM, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul CSM. Apreciază că obligația de plată revine, al cărui director este ordonator secundar de credite. Pe de altă parte, nici în prezent reclamanții nu desfășoară nici un raport de muncă sau salarizare cu pârâtul CSM, ceea ce exclude orice responsabilitate procesuală pasivă a sa, pentru pretențiile deduse judecății, atribuții, în acest sens, revenind Tribunalului Buzău, în calitate de ordonator terțiar de credite.
Pârâtul a depus, de asemenea, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, pe motiv că art.47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariu de bază brut lunar, auditorii de justiție fiind exceptați de la acordarea sporului, calitatea de auditor de justiție fiind distinctă de cea de magistrat.
Prin Decizia 21/2008, ICCJ B admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
de justiție nu sunt menționați nici în acest caz, pentru ca bursa primită de către aceștia are caracterul unei indemnizații lunare egale cu indemnizația brută prevăzuta de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, fără adăugarea altor sporuri sau prime.
Prin sentința nr.49/13.02.2009, Curtea de Apel Pad eclinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, având în vedere Decizia Curții Constituționale 104/20.01.2009, prin care s-a declarat neconstituționalitatea art.I si II din OUG 75/2008 și art.2 pct.1 lit.c cod de proc. civilă.
Dosarul a fost înregistrat sub nr- pe rolul acelei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 413 din 15 aprilie 2009 Tribunalul Buzăua admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției pentru perioada 1.10.2006 -31.07.2008 și a respins acțiunea reclamanților așa cum a fost ea completată și modificată pentru perioada 1.10.2006 -31.07.2008, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice si Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe fond a admis în parte acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B, Ministerul Justiției B, Tribunalul Buzău și Curtea de Apel Ploiești, și au fost obligați pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 1.08.2008 și până la data pronunțării sentinței precum și pe viitor, pe măsura derulării raporturilor de muncă.
S-a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a analizat mai întâi excepțiile invocate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MEF aceasta a fost admisă, având în vedere că acesta nu se confundă cu bugetul de stat ci are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete.
este un litigiu de muncă față de care MEF este un terț ce nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, neavând raporturi de muncă cu acesta. Atribuții în angajarea și salarizarea reclamanților are Ministerul Justiției, în calitatea de ordonator de credite principal, precum și Tribunalul Buzău și Curtea de Apel P, ca ordonatori secundari și terțiari de credite, pentru perioada după 01.08.2008, când reclamanții au dobândit calitatea de judecători stagiari, iar până la această dată, calitate are.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției instanța a admis-o pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008, cât reclamanții au fost auditori de justiție în cadrul. Potrivit prev.art.103 al.1 din Legea 304/2004, este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea CSM, care realizează formarea inițiala a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii. De asemenea, este finanțat de la bugetul de stat, prin CSM, care este ordonator principal de credite.
Prin urmare, considera ca nu se afla in subordinea MJ, așa ca aceasta din urma instituție nu poate avea obligații in ceea ce privește drepturile auditorilor de justiție. Paratul MJ are calitate procesuala pasiva pentru perioada de după 01.08.2008, când reclamanții au absolvit examenul de admitere in magistratura si au devenit judecători stagiari.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii aceasta a fost admisă deoarece din data de 01.10.2006 reclamanții au deținut calitatea de auditori în justiție la. Aceasta, în conformitate cu prev.art.93 din Legea 304/2004, este instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea CSM, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul CSM. Apreciază că obligația de plata revine, al cărui director este ordonator secundar de credite.
Din aceste considerente,obligația de plată a unor drepturi salariale pentru perioada anterioară numirii reclamanților ca judecători stagiari, nu poate reveni CSM, ci. Pe de altă parte, nici în prezent reclamanții nu desfășoară nici un raport de muncă sau salarizare cu pârâtul CSM, ceea ce exclude orice responsabilitate procesuală pasivă a sa, pentru pretențiile deduse judecății, atribuții, în acest sens, revenind Tribunalului Buzău, în calitate de ordonator terțiar de credite.
S-a reținut că pe fond, acțiunea reclamanților este neîntemeiată în ceea ce privește pretențiile reclamanților referitoare la plata sporului de 50% pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008, cât au avut calitatea de auditori de justiție, motivat de faptul că art.47 din legea 50/1996 prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50%din salariul de bază brut lunar. Așadar, auditorii de justiție erau exceptați de la acordarea acestui spor, calitatea de auditor de justiție fiind distinctă de calitatea de magistrat.
Aceștia beneficiază de bursa din fondul prevăzut în bugetul CSM, ce are caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(art.17 al.1 din Legea 303/2004)
După încheierea cursurilor, auditorii de justiție susțin examenul de absolvire, iar cei care promovează acest examen, vor fi numiți în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul. Prin urmare, după terminarea cursurilor, persoanele în cauză au calitatea de absolvenți, urmând ca după promovarea examenului de absolvire, să fie numiți în funcțiile pentru care au optat.
Prin Decizia 21/2008, ICCJ admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general și a stabilit ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de baza brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
nu au fost avuți în vedere la pronunțarea recursului, tocmai pentru că bursa nu este prin esența ei un drept salarial, ci numai prin natura ei, fiind acordată în alte considerente decât cele care sunt avute în vedere la plata salariului. Bursa primită de către aceștia are caracterul unei indemnizații lunare egale cu indemnizația brută prevăzuta de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete.
Explicația excluderii de la plata acestui spor rezida și din activitatea desfășurată de auditori în perioada cursurilor, când efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asista la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate. Sporul respectiv este acordat în mod justificat numai magistratului care desfășoară o activitate solicitantă efectiv, pe când practica la instanța nu implică o asemenea suprasolicitare, de natură să ducă la acordarea sporului.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța a constatat neîntemeiata acțiunea reclamanților în ceea ce privește perioada 01.10.2006 - 31.07.2008, cât aceștia au avut calitatea de auditori de justiție.
In ceea ce privește perioada de după 01.08.2008, dată la care reclamanții au devenit judecători la instanțele de pe raza județului B, instanța a constatat că este întemeiata, având în vedere disp. art.47 din Legea 50/1996 care prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50%din salariul de baza brut lunar.
Acest text a fost abrogat prin art.42 din OG 83/2000, însa abrogarea nu poate produce efecte juridice întrucât aceasta ordonanța este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Conform prevederilor art. 114 alin.1 din Constituția României în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul putea adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domeniul care nu fac obiectul legilor organice.
, art.72 alin.3 din Constituție precizează în mod expres care sunt domeniile reglementate prin lege organică, iar la lit.h se regăsesc aspectele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și Curții de Conturi.
Toate aceste aspecte trebuie interpretate prin prisma art. 4 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care prevede că actele normative se elaborează în funcția de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le emită.
Prevederile OG 83/2000 vis a vis de art.47, încalcă dispozițiile constituționale dar și art. 1 din Protocolului nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece măsura adoptată printr-o ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere existenței dreptului. La data stabilirii acestui drept s-a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică, iar acestea există și astăzi în aceeași formă.
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătate lucrătorilor. Directiva cadru 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislația proprie, iar unele din acestea au elaborat, în completare, ghiduri de prevenire a stresului în muncă.
În completare cu abordările din Directiva cadru, pentru a elimina efectele de durată ale stresului și prin stabilirea angajaților care pot fi afectați trebuie să se acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
De altfel, dispozițiile art. 155, 165, 236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Prin Decizia 21/2008, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general și a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de baza brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobata prin Legea 334/2001.
Având în vedere decizia respectivă, cu putere obligatorie pentru instanțe, Tribunalul Buzăua constatat întemeiata acțiunea în privința acordării sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01.08.2008 și până la data pronunțării sentinței, precum și pe viitor, pe măsura derulării raporturilor de muncă.
Cu privire la solicitarea reclamanților privind obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele lor de muncă,a apreciat cererea întemeiată, având în vedere prevederile Decretului 92/1976 privind carnetul de muncă, unde se arată că actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet vor cuprinde funcția, meseria, specialitatea exercitată, retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta. Fiind vorba de un drept salarial ce se acordă lunar și duce la creșterea retribuției lunare, precum și la creșterea contribuției către stat, datorate de salariat, este firesc ca acesta să fie menționat și evidențiat ca atare în carnetul de muncă al reclamantei, pentru toată perioada pentru care el a fost recunoscut.
Ultimul capăt de cerere, referitor la obligarea pârâților să emită ordinul de salarizare care să conțină sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica și pentru viitor, instanța l-a considerat neîntemeiat și l-a respins, deoarece drepturile acestea sunt câștigate pe măsura derulării raporturilor de muncă pentru fiecare reclamant în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTI, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, deoarece în mod greșit au fost acordate sumele ce urmează fi plătite de pârâți reclamanților și pentru viitor, ceea ce constituie un amestec nepermis în sfera atribuțiilor autorității legiuitoare de către instanța fondului.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de motivele formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este nefondat.
Acordarea drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică reclamanților a avut loc în condițiile legii, sentința nefiind atacată cu recurs sub acest aspect, astfel că actualizarea sumelor respective s-a făcut în cadru legal, deoarece din culpa pârâților echivalentul valoric al sumelor reprezentând drepturile născute, s-a diminuat astfel că reclamanții au fost prejudiciați cu această diferență, ceea ce trebuie să fie suportat de către pârâți care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de plată ce le reveneau.
În atare situație, în mod corect prima instanță a actualizat sumele respective și a dispus obligarea la plată și pentru viitor până la începerea dreptului, așa cum de altfel s-a statuat cu putere obligatorie și prin decizia în interesul legii pronunțată de instanța supremă.
Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate din cele prevăzute de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefundat în baza art. 312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P împotriva sentinței civile nr. 413/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații reclamanți cu domiciliul ales la udecătoria Pogoanele, județul B, domiciliat în B, str. -, bloc 10 B, etaj 3,.12, jud. B și cu domiciliul ales la udecătoria Buzău, județul B și pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, str. -, -. 17, Sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BUZĂU cu sediul în B, B-dul - -, -. 8, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
- - - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Red.TL
Tehnored.
2 ex,/29.07.2009
f- Tribunalul Buzău
G
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina
