Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 186
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2444 din 29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, I, și, toți prin reprezentant legal cabinet avocatură -, cu domiciliul ales în P,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat din Baroul Prahova și intimații-reclamanți, I, și, reprezentanți de avocat - din același barou.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurenta pârâtă depune la dosar în copie Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2008, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.
La rândul său avocat - având cuvântul pentru intimații reclamanți, arată de asemenea, că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că părțile nu mai au cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având din nou cuvântul pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum fost formulat, arătând că în CCM pe anul 2008 la art. 168 alin. 1 se precizează că: " În conformitate cu prevederile anterioare ale art. 168 din CCM, care au devenit inaplicabile începând cu anul 2003 în forma anterioară, cu ocazia sărbătorilor de Paște și angajații primeau suplimentări salariale sub formă de prime (prima de Paște și C) în cuantum de un salariu de bază lunar la nivelul SA, calculat pe lunile anterioare celor în care se acordă prima. La alin. 2 se precizează că: "Pentru înlăturarea oricăror neclarități părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că din anul 2003, primele de Paște și au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct salariaților. În concluzie, se solicită admiterea recursului, modificarea în tot sentinței, și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat - pentru intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând pe scurt că în sutele de expertize efectuate în acțiunile având ca obiect acordare suplimentări salariale reprezentând prime de Paște și C acestea nu s-au regăsit incluse în salariile reclamanților.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 2444 din data de 29 septembrie 2008 Tribunalului Prahova, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantele, si au chemat in judecata pe parata SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligata parata la plata sumei de 11.220,00 lei cu titluri de drepturi salariale datorate, restante si neachitate la termenul de scadentă ( suma de 7921 lei fiind aferentă sumei brute de 11.220,00 lei din care au fost deduse impozitele de 6,5 % sănătate, 9,5 % asigurări sociale și 16 % cota unită d e impozitare conform legilor speciale in domeniu si prevederilor Codului Fiscal), precum și la plata sumei de 635,00 lei cu titlu de daune, beneficiu nerealizat ca urmare neplății la scadentă sumelor datorate, suma ce fost calculata in functie de rata inflatiei.
In motivarea acțiunii reclamantele au arătat că raporturile de muncă cu angajatorul au fost stabilite prin contract individual de muncă pe perioada nedeterminata si ca anexa CCM.
Au mai arătat reclamantele că la art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății pârâte, se prevedea suplimentare drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști si in cuantum de un salariu mediu de baza pe societate, suplimentări salariale care nu au fost acordate.
Acestea apreciaza ca potrivit art. 269 din Legea nr. 53 /2003 au dreptul si la despagubiri, daune calculate in raport de rata inflatiei asa cum au fost calculate in tabelul de calcul anexat, in cuantum de 635 lei.
Precizeaza ca salariul mediu pe SC SA, conform dispozitiilor 313/25.01.2005, 713 /15.05.2006, 504 /11.06.2007 si 1889/18.03.2008 a fost de 1400 lei in anul 2005, 1850 lei in anul 2006 si prima jumatate a anului 2007, 2000 lei in a doua jumatate a anului 2007 si 2270 lei in anul 2008.
La data de 10 septembrie 2008 parata SA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata intrucat nu exista un temei juridic in baza caruia parata sa fie obligata la plata cumulativa a sumelor prevazute in art. 50 alin. 1 din CCM si a celor prevazute la pct. 4 din Planul social si care, dupa cum arata si reclamantii, au fost deja platite.
După administrarea probatoriilor, Tribunalului Prahova prin sentința sus-menționată a admis acțiunea, obligând pârâta să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale cuvenite si neacordate in suma brută de 11.220 lei reprezentând prima de Paști pe anii 2006-2008 si prima de pe anii 2005-2007, sumă ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții au avut calitatea de salariat al pârâtei în perioada menționată în acțiune, perioadă în care potrivit art.168 din aveau dreptul la prime pentru Paști și în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate pentru fiecare din aceste sărbători, însă aceste drepturi salariale nu au fost achitate.
Această concluzie rezultă din faptul că pârâta care a pretins că începând cu anul 2003 primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază conform negocierilor cu sindicatul, situație menționată în, nu a făcut și dovada includerii acestor prime în salariu, în condițiile în care acesteia îi revenea sarcina probei.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiunea pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2007 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că nu s-a formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că excepția invocată de recurentă, pentru prima oară în recurs, este privită de către C ca fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordată reclamantului criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumelor la care a fost obligată pârâta la câte 5781 lei, pentru fiecare reclamant, reprezentând primă de C pe 2005- 2007 și prima de Paști pe 2006 - 2007 calculată conform adresei nr.830/5.02.2008 cuprinzând salariile de bază medii brute din luna anterioară fiecărei sărbători pe perioada 2003- 2007.
Sub aspectul primei aferente sărbătorii 2008, față de formularea art. 168 alin. 1 și 2 din CCM aferent anului 2008, Curtea apreciază că cererea formulată este neîntemeiată și urmează aor espinge ca atare.
Curtea urmează a menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2444 din 29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, I, și, toți prin reprezentant legal cabinet avocatură -, cu domiciliul ales în P,-, județ P, și în consecință;
Modifică în parte sentința, în sensul că reduce sumele la care a fost obligată pârâta la câte 5781 lei, pentru fiecare reclamant, pentru primele de C 2005- 2007 și Paște 2006 - 2007.
Respinge cererea privind plata primelor pentru Paște 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
red.
3 ex/26.02.2009
f- - Tribunalul Prahova
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
