Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 190
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta GRUP B împotriva sentinței civile nr. 1067 din 28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru recurenta - pârâtă, lipsă fiind intimatul - reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată recursul la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat în termen și legal scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La solicitarea instanței avocat pentru recurenta - pârâtă, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepție și pe fond.
Avocat pentru recurenta - pârâtă având cuvântul pe excepție solicită admiterea acesteia iar pe fond admiterea recursului așa cum a fost formulat, hotărârea instanței de fond fiind netemeinică și nelegală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1067 din 28 noiembrie 2008 Tribunalului Bacăus -a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de intimată și s-a admis acțiunea declarată de reclamantul în contradictor cu pârâta B, fiind obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând prime de Paști și de C aferente ultimilor 3 ani introducerii acțiunii în valoare actualizată cu indicele de inflație la data plății efective astfel:
1. - 850 lei primă Paști 2005;
- 927 lei primă C 2005;
- 1047 lei primă Paști 2006;
- 1160 lei primă C 2006;
- 1260 lei primă Paști 2007;
- 1387 lei primă C 2007.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pârâta pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C pe anii 2005, 2006 și 2007 drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă neacordate, valoarea acestora urmând a fi actualizată cu indicele de inflație.
Prin întâmpinare pârâta a promovat excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de dispozițiile art. 283 lit. e din Codul Muncii.
Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune instanța de fond a apreciat că se impune a fi respinsă în cauză fiind incidente dispozițiile art. 283 lit. c și nu art. 283 lit. e Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 3 ani, aceste suplimentări salariale intrând în noțiunea de salariu.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 168 al.1 /2003, s-a convenit ca salariații să beneficieze cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu, iar pârâta nu a făcut dovada plății drepturilor solicitate, întrucât nu a avansat cheltuielile necesare administrării probei cu expertiza contabilă care să verifice apărările acesteia, în sensul că primele ar fi fost incluse în salariile primite de reclamant.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997.
In motivarea recursului se arată, în esență, că hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală întrucât a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece suplimentările salariale prevăzute de art.168 din CCM(incluse la alt capitol decât al salarizării) au caracter neperiodic și nu sunt drepturi salariale în înțelesul Codului Muncii, fiind drepturi fără caracter periodic izvorâte din contractul colectiv de muncă. Neacordarea acestora echivalează cu neexecutarea contractului colectiv de muncă, fiind aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni de la nașterea dreptului.
A susținut recurenta că a achitat toate drepturile salariale în conformitate cu prevederile, incluzându-se drepturile stabilite ca suplimentări de Paște și de C în salariile acordate și după anul 2003 și întrucât au existat discuții cu privire la interpretarea unor clauze neclare s- întrunit comisia paritară, iar cele stabilite au format obiectul unui act adițional la. care a fost înregistrat sub nr.1090/22.02.2008 și în care se statuează că, pe baza acordului dintre "" și "" SA, începând cu anul 2003, primele de Paști și de C, au fost incluse în salariul de bază lunar al tuturor angajaților, devenind parte a salariului ca întreg, fără a mai fi necesară individualizarea ca atare în mod distinct.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de natura dreptului pretins, se va aprecia că acest motiv este nefondat.
Aceasta întrucât, prin art.168 din se stipulează că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de osuplimentaredrepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.
Rezultă, astfel că, dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată, conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.
În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 al.1 Codul Muncii și nu de cel de 6 luni prevăzut de art.283 al.1 lit.e al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea clauzelor
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs privind fondul litigiului se va aprecia că nu este fondat, că soluția instanței de fond este corectă.
Contractul colectiv de muncă prevede la articolul 168 al.1 că salariații SNP SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de
C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP SA. Aliniatul 2 al aceluiași articol stipulează, faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la aliniatul 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată faptul că în anul 2003 suplimentările salariale de la al.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Deși s-a susținut că textul al.2 al articolului menționat a fost modificat în anul 2005, se observă că modificarea are în vedere tot referiri la suplimentările din anul 2003, care se menționează că au fost incluse în salariile primite de angajați.
Se va aprecia, de aceea că drepturile stipulate în art.168 al.1 din CCM. au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005 - 2007, pentru care, în CCM, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.
De asemeni se constată că salariul mediu de bază prevăzut în art.168 al.1 al contractului colectiv de muncă este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neprobând în niciun mod acest fapt.
În ce privește adresele nr.5140/31 august 2007 și 3793/18 iunie 2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat sub nr.1090 din 22 februarie 2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea al.1 și 2 al art.168 din nu prezintă relevanță în cauză, întrucât actul adițional este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004 - 2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile din prezenta cauză.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Se va lua act că, în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge recursul civil promovat de pârâta ""- GRUP B împotriva sentinței civile nr.1067 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 02 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.
Red.
.ct/2 ex.
12.03.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
