Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 204/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 204
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2010
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, - și împotriva sentinței civile nr. 1945/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru unitatea pârâtă avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar prin serviciul registratură intimata-pârâtă a depus întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat pentru intimata-pârâtă pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală potrivit întâmpinării.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 10.04.2009, reclamanții, - și au chemat în judecată SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâta la plata ajutorului material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale aferente 2008, aprovizionarea toamnă-iarnă din luna octombrie a anului 2008, sume reactualizate.
In motivarea acțiunii reclamanții a arătat că sunt salariați ai societății pârâte iar aceasta nu a respectat clauzele contractului colectiv de muncă ce reglementează drepturile pretinse prin acțiunea de față.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii, susținând, în esență, că acțiunea este prescrisă, reclamanta nu justifică legitimare procesuală activă, includerea drepturilor ce fac obiectul petitelor 1si 2 din acțiune în salariul de bază, acordarea indemnizației de concediere conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Pârâta a mai invocat necompetenta teritorială a instanței si excepția de neconstituționalitate a dispozitiilor art. 298 alin. 2 din Legea nr. 53/2003.
Instanța a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, soluție confirmată de instanța de recurs.
Pârâta în ședința publică din 20.05.2009 a arătat că nu mai insistă în excepțiile invocate prin întâmpinare.
P0rin sentința nr.1945/20 05 2009 Tribunalul Dolja respins acțiunea precizată formulată de reclamanții, - și împotriva pârâtei SC SA B.
Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a reținut următoarele:
Excepția necompetentei teritoriale este neîntemeiatădeoarece reclamanții domiciliază în circumscripția acestei instanțe, în acest sens fiind dispozițiile art. 284 din codul muncii
Totodată, art. 241 alin. 1 lit c din prevede că " clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel".
Cererea având ca obiect plata drepturilor privind aprovizionarea de toamnă iarnă.
Potrivit art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, aplicabil
" cu ocazia unor evenimente anuale si în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă iarnă ) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă"-alin 1;
- "condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă la nivele inferioare"-alin. 3;
Se constată că dispozițiile art. 176 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură creau doar premisele acordării unui drept la suplimentarea salarială denumită " aprovizionare de toamnă iarnă" si nu un drept individual al fiecărui salariat la încasarea unei sume de bani cu acest titlu.
Dreptul invocat de reclamanți nu izvorăște direct din contractul colectiv de muncă în forma prezentată anterior ci, pe calea negocierilor dintre patronat si sindicat ar fi trebuit să se stabilească condițiile de diferențiere între salariați si implicit nominalizarea celor care au beneficiul acestui drept, cuantumul si modalitatea concretă de acordare.
Prin contractele colective de muncă la nivel de nu s-au stabilit, în mod concret, condițiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, sindicatul reprezentativ al dând dovadă de pasivitate, în sensul că nu a inițiat procedura legală a negocierii care le-ar fi facilitat salariaților nașterea dreptului de a încasa o sumă de bani cu titlu de aprovizionarea de toamnă iarnă.
Observând dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1999 instanța constată că modificarea, completarea clauzelor contractului colectiv de muncă poate interveni pe parcursul executării lui.
In speță, se constată că aceste negocieri nu au avut loc pe durata existenței contractelor colective de muncă enunțate, iar în prezent, față de înțelesul clar al dispozițiilor art. 31 din Legea pentru perioada 2005-2006, acest demers ar rămâne fără finalitate.
Prin urmare, în lipsa acestor negocieri, nu putem vorbi de un drept individual al reclamanților la obținerea aprovizionării de toamnă iarnă aferente perioadei deduse judecății, și, prin urmare cererea cu acest obiect va fi respinsă.
II. Cererea având ca obiect ajutorul material constând în contravaloarea cotei de gaze naturale.
Cota de gaze reglementată de art. 187 din CCM la nivel de ramură se acordă potrivit aceluiași articol alin.2 "în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază", cuantumul și condițiile de acordare fiind stabilite prin CCM la nivel de unitate.
În CCM la nivel de unitate din anul 1997 la art. 176 alin 1 s-a prevăzut că "începând cu 01.06.1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază."
În contractele colective de muncă aplicabile la nivel de unitate, la art.176 alin. 1 s-a menționat expres că "ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/ 1997".
Din interpretarea acestor clauze contractuale instanța reține că cererea reclamanților sub acest aspect este neîntemeiată, dreptul solicitat fiind acordat de angajator prin includerea sumei respective în salariul de bază, începând cu 01.06.1997 și menținerea acestei includeri și în anii următori, inclusiv în 2005, 2006.
A mai reținut că toate măririle de salariu ce au avut loc ulterior datei de 01.06.1997 s-au aplicat salariului de bază ce includea și contravaloarea cotei de gaze naturale, fără ca salariile să se mai diminueze vreodată cu contravaloarea acestei prime si prin urmare a respins și acest capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantele criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate susținând că nu au beneficiat nici de drepturile privind aprovizionarea de toamnă-iarnă și nici de contravaloarea cotei de gaze naturale reținerile instanței,că au fost incluse în salariul de bază,fiind greșite.
În drept a invocat dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
La data de 09 11 2009 intimata a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Motivul de recurs privind faptul că nu a beneficiat de suplimentarea drepturilor salariale pentru aprovizionarea toamnă-iarnă este nefondat deoarece art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze prevede că în luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Potrivit art.168 alin.1 din CCM/1997 încheiat între SA și salariați,reprezentați de, angajatorul s-a obligat să acorde salariaților cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă, o suplimentare a drepturilor salariale. Angajatorul a stabilit că fiecare din suplimentări va avea un cuantum minim în valoare de un salariu minim pe SA.
La alin.2 a aceluiași articol s-a menționat că prin negociere cu se vor stabili, condițiile și criteriile de acordare a acestora.
. La alin 3 al art.168 din contract s-a stipulat că începând cu 1.06.1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază,după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
În contractul colectiv de muncă la nivel /1998 s-a menționat la art.168 alin 3 că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Curtea constată astfel că aceste suplimentări salariale reprezentând aprovizionare toamnă au fost incluse în salariul de bază, așa cum rezultă din adresa nr. 2328/8.10.1997 prin care recurenta comunică tuturor sucursalelor că în conformitate cu art 168 alin.1 din CCM pentru aprovizionarea de toamnă salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de - lei de persoană și în raport cu alin.3 al acestui articol includerea în salariul de bază a acestui drept se va face începând din 1.01.1998; adresa nr.2412/29.05.1998 prin care s-a stabilit că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din CCM/1997, începând cu data de 1.03.1998 salariile de bază brute ale salariaților se vor majora cu anumite procente în raport de cuantumul acestora.
În acest sens și în carnetul de muncă al salariaților a fost făcută mențiunea aplicării disp.art.168 alin 3 începând cu 1.03.1998.
În CCM la nivel de ramură Energie Electrică,Petrol,Gaze/2004,2005,2006,2007 această suplimentare salarială a fost menționată la art.176,iar la alin.6 s-a precizat că fiecare din adaosuri se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă nu s-a convenit introducerea în salariul de bază.
Aceasta nu înseamnă că angajatorul a revenit asupra celor convenite prin CCM/1997și 1998, în condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă așa cum s-a arătat mai sus a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, începând cu luna martie 1998.
Pentru a concluziona că această suplimentare nu a mai fost inclusă în salariul de bază ar fi trebuit să aibă loc o micșorare a acestuia, care să fie evidențiată în cartea de muncă. Verificarea cărților de muncă depuse în dosarul de fond nu confirmă o astfel de ipoteză, ceea ce înseamnă că această suplimentare a rămas inclusă în salariul de bază și pe perioada solicitată în acțiune.
În ceea ce privește contravaloarea unei cote de gaze,Curtea constată că suma ce reprezenta / unei cantități de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților SNP inclusiv a celor transferați în anul 1997, iar potrivit art.187 din CCM, la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 s-a prevăzut că "salariații agenților economici nominalizați în Anexa nr.1 pct.B vor primi un ajutor material, egal cu unei cote deg aze naturale.
De același drept beneficiază salariații avuți în vedere la al.1 și cei ai angajaților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa nr.1 în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".
Includerea / valorii cotei de gaze în salariile angajaților începând cu anul 1997 este susținută de adresa nr.22160 din 21.07.2008 prin care societatea comunică faptul că suma reprezentând c/valoarea cotei de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților; protocolul încheiat la 01 martie 2002; extras din CCM pe anul 1997 al SC SA care la art.176 al.1 prevede că începând cu 01 iunie 1997, acest ajutor material va fi inclus în salariul de bază; extras din CCM pe anul 1998 al SC SA care la același articol prevede că, acest ajutor material a fost compensat prin CCM/1997.
Prin urmare, este dovedit faptul că aceste drepturi reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale și aprovizionarea toamnă-iarnă nu au fost încălcate ci au fost introduse în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997.
Este îndeplinită, astfel și condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură referitoare la împrejurarea că acest ajutor material va fi acordat salariaților din industria petrolieră în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
În raport de aceste considerente,Curtea constată că sentința este temeinică și legală astfel că urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantele, - și împotriva sentinței civile nr. 1945/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 3: Maria - |
Grefier, |
Red.jud.
01 02 2010/2 ex
Jud.fond.
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Maria
