Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 234/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 234
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții intimați :-, A, A,., împotriva sentinței civile nr 1853 din 5 X 2007 Tribunalului Iași și de intimații recurenți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentințelor civile nr.2112 din 14.11.2007 și 1853 din 5.10.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-) și a încheierii de îndreptare eroare materială nr. 819 din 29 X 2007 Tribunalului Iași, intimați fiind CURTEA DE APEL IAȘI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la al doilea termen de judecată.
Instanța, verificînd actele și lucrările dosarului, văzînd că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față.
Prin sentința civilă nr. 1853/05.10.2007 Tribunalul Iași, respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, a, -, -, -, a, cu domiciliul ales la Judecătoria Iași în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Iași, cu sediul în I,-, Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor, la sediul Direcției Finanțelor Publice I,- și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3,. 2,cam 212.
Obligă pârâții Curtea de Apel Iași și Ministerul Justiției la plata către reclamanții, a, -, -, -, a unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 02.02.2006- 05.10.2007, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective.
Obligă pârâții CURTEA DE APEL IAȘI și MINISTERUL JUSTIȚIEI la plata unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective, pentru următorii reclamanți:
- A pentru perioada 15.06.2006-05.10.2007;
- pentru perioada 30.06.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 13.02.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 02.02.2006- 06.04.2007;
- pentru perioada 02.02.2006-01.09.2007;
- pentru perioada 02.02.2006- 16.07.2007;
- pentru perioada 02.02.2006 - 01.09.2007;
- pentru perioada 19.06.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 19.06.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 19.06.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 01.08.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada 19.06.2006-05.10.2007;
- pentru perioada 19.06.2006- 05.10.2007;
- pentru perioada iulie 2007- 05.10.2007.
Obligă pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să includă în buget sumele necesare plății despăgubirilor la care au fost obligați pârâții.
Respinge cererea privind plata despăgubirii reprezentând sporul de confidențialitate pentru perioada august 2004- 30.01.2006 și pentru viitor.
Disjunge și declină competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă în favoarea Judecătoriei Iași.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut sunt îndeplinite cerințele art. 2 din OG 137/2000, cu referire la art.3 pct.1 din OG 19/2006 aprobată prin Legea 444/2006 și OG 8/2007. Că magistrații și grefierii de la instanțele civile sunt într-o situație analogă și comparabilă cu magistrații și grefierii de la instanțele și parchetele militare, aceștia din urmă fiind beneficiarii sporului de confidențialitate. Că diferența de tratament juridic este o evidentă discriminare.
Cererea de plată a sporului și pentru viitor a fost respinsă cu argumentarea că nu se poate prezuma că pe viitor pârâții nu vor plăti drepturile bănești cuvenite.
Prin încheierea nr. 819 din 29.10.2007 Tribunalul Iași în baza disp. art. 281 Cod procedură civilă admite cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamanta
Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 1853/5.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- în sensul că se va trece "obligă pârâții la plata unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 16%" actualizată în raport de rata inflației la data plății efective pentru reclamanta a pentru perioada 02.02.2006 -05.10.2007 în loc de 15.06.2006 -05.10.2007.
Prin încheierea nr. 821 din 30.10.2007 Tribunalul Iași respinge cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanta c.
Prin sentința civilă nr. 2112/14.11.2007 Tribunalul Iași admite cererea de completare a sentinței civile nr. 1853 din 05.10.2007 a Tribunalului Iași, formulată de reclamanta și, în consecință:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, la sediul I, și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Obligă pârâții CURTEA DE APEL IAȘI și MINISTERUL JUSTIȚIEI la plata către reclamantă a unei despăgubiri reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 02.02.2006- 05.10.2007, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective.
Obligă pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să includă în buget sumele necesare plății despăgubirilor la care au fost obligați pârâții.
Respinge cererea privind plata despăgubirii reprezentând sporul de confidențialitate pentru perioada august 2004- 30.01.2006 și pentru viitor.
Disjunge și declină competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă în favoarea Judecătoriei Iași.
Reclamanții, a, a, -, -,
, au declarat recurs împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
Reclamanții consideră că sentința este nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii cererii de plată a sporului de confidențialitate pentru perioada august 2004 - 30.01.2006, și de asemenea pentru viitor. invocând dispozițiile art. 23 ind.1 al.3 din OG 137/2000.
2.Ministerul Justițieideclară recurs împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007, a sentinței civile nr.2112/14.11.2007 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr.819/29.10.2007 toate pronunțate de Tribunalul Iași.
Ministerul Justiției motivează că instanța de fond a admis acțiunea reclamanților în baza unor texte care se aplică altor categorii de personal din sectorul bugetar, neexistând un temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar.
De asemenea, în ceea ce privește reținerea discriminării s-a arătat că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000.
Astfel, recurentul invocă motivul de recurs prevăzut de disp.art.304 pct.4 Cod procedură civilă, arătând că acordarea pentru viitor,prin hotărârea pronunțată de instanța de fond a unui spor de confidențialitate înseamnă că aceasta a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale a personalului auxiliar.
Se mai arată că hotărârea Tribunalului Iași este criticabilă și pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă. neexistând nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze personalului auxiliar dreptul de a primi spor de confidențialitate.
Pentru a exista discriminare, fiind necesară protecția în temeiul dreptului la tratament egal, trebuie să fim în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
Se mai invocă faptul că prevederile art.14 din Convenție, așa cum a statuat CEDO în jurisprudența sa, nu au o existență independentă, întrucât au efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalelor sale, ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental apărat și garantat de Convenție.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în hotărârea nr. 232/29.08.2007, a statuat că:"diferitele categorii de salariați determină
soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității."
Se mai arată că în mod eronat instanța de fond a reținut existența unei stări de discriminare în raport cu prevederile art.1 alin.3 din nr.OG137/2000, care prevede că: "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile".
Astfel, personalul auxiliar reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr.567/2004 și cu drepturi salariale stabilite printr-un act normativ special, respectiv nr.OG8/2007.
De asemenea, situația personalului auxiliar nu poate fi considerată comparabilă în nici un fel cu cea a personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională al căror statut este reglementat de Legea nr.360/2002, întrucât statutul acestora este diferit, instituțiile din care fac parte organele autorității judecătorești nu fac parte din categoria instituțiilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și categoriile de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate sunt doar informațiile clasificate. Informațiile clasificate au un regim special reglementat de Legea nr.182/2002 și sunt definite ca: "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță, consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
Se mai invocă faptul că situația personalului auxiliar nu poate fi considerată comparabilă cu cea a funcționarilor publici, întrucât, pe de o parte, statutul acestora este diferit, iar pe de altă parte, nr.OG6/2007 a instituit sporul de confidențialitate doar pentru anumite categorii de funcționari publici.
Situația personalului auxiliar nu poate fi considerată comparabilă cu cea a membrilor plenului și a altor salariați din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, întrucât: statutul acestora este diferit, iar categoriile de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate îl reprezintă informațiile clasificate.
Se mai invocă faptul că situația personalului auxiliar nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,având în vedere statutul diferit al acestora.
Recurentul mai arată că, din punct de vedere al cuantumului, în anumite situații sporul are o valoare de 15% din salariu, indemnizație, în altele procentul de 15% este valoarea maximă avută în vedere de legiuitor.
3.Ministerul Economiei și Finanțelor, declară recurs împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007, a sentinței civile nr.2112/14.11.2007 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr.819/29.10.2007 toate pronunțate de Tribunalul Iași.
Recurentul arată că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care acesta nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu la care fac referire reclamanții.
Cât privește solicitarea ca Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare plății drepturilor salariale, recurentul arată că instanțele nu au competență de a legifera.
Recurentul arată că, deși are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, aceasta nu este de natură să-i confere calitate procesuală pasivă în cauză.
În drept, Ministerul Finanțelor Publice își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 punctul 9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Analizând recursurile formulate de reclamanți și Ministerul Justiției, prin reprezentant legal, se rețin următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut că, în speță, reclamanții-intimați sunt îndreptățiți la despăgubiri în temeiul disp.art.21 alin.1 din nr.OG137/2000, fiind discriminați în raport cu celelalte categorii de persoane din instituțiile publice care gestionează informații clasificate și alte informații confidențiale, care beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază.
Pentru a ne afla în domeniul de aplicare a art.2 alin.1 din nr.OG137/2000, deosebirea, excluderea, restricția trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art.2 alin.1 și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în textul de lege menționat anterior., tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Raportat la art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că, pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane
plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
În același sens, Curtea Europeană de Justiție a statuat principiul egalității ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. În sfera dreptului comunitar, principiul egalității exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Drepturile salariale ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești formează obiectul unor reglementări speciale. Acestea au fost stabilite prin Legea nr. 50/1996, cu modificările și completările ulterioare și, în prezent, prin Ordonanța de Guvern nr.8/2007, aprobată prin Legea nr.247/2007, care nu conțin dispoziții în sensul acordării de sporuri de confidențialitate.
Din analiza dispozițiilor legale ce reglementează activitatea categoriilor de personal față de care reclamanții se consideră discriminați, se reține că sporul de confidențialitate este acordat prin acte normative speciale, prin prisma atribuțiilor deosebite pe care aceste categorii de persoane le exercită, ce implică protecția informațiilor clasificate, astfel cum sunt reglementate de Legea nr.182/2002.
Se mai reține că doar personalul care operează cu informații clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și funcționarii publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ, beneficiază de sporul de confidențialitate.
Acest spor este acordat, în consecință, unor categorii profesionale distincte cu statut special, expres prevăzute de legiuitor, statut care derivă din însăși natura activităților desfășurate.
cu aceste categorii profesionale, potrivit legislației corelative statutului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, precum și Hotărârii nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, personalul auxiliar de specialitate nu are acces și nu operează cu informații clasificate,
de natura celor prevăzute de Legea nr.182/2002 și nu are atribuții similare personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Administrației Prezidențiale.
Se mai reține că statutul corespunzător personalului auxiliar de specialitate diferă de cel al categoriilor profesionale la care reclamanții s-au raportat prin acțiunea formulată, sub aspectul atribuțiilor, al competențelor, al condițiilor de acces, de numire, de eliberare din funcție, al incompatibilităților și al salarizării.
legale invocate de către reclamanți ce prevăd acordarea sporului de confidențialitate anumitor categorii profesionale sunt circumscrise unor condiții care ating un grad de justificare obiectivă și rezonabilă, date de operarea cu informații clasificate.
Pentru considerentele expuse anterior, nu se poate reține întrunirea elementului de analogie sau de comparabilitate între categoriile de persoane care sunt invocate în prezenta acțiune și intimații-reclamanți.
Se mai reține că, prin deciziile Curții Constituționale, s-a statuat că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
De asemenea, atât în doctrină, cât și în jurisprudența constituțională s-a statuat în mod constant că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, ci presupune instituirea unui tratament egal în situații care nu sunt diferite. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise soluții legislative diferite pentru situații diferite.
Curtea Constituțională a mai reținut că instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor și obligațiilor unor categorii de cetățeni care se află în situații diferite, nu este contrară art.16 alin.1 din Constituție.
Se mai reține că, prin hotărârea nr.437/05.11.2007, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a pronunțat asupra petiției formulate de personalul auxiliar privind constatarea existenței unei situații de discriminare raportat la acordarea sporului de confidențialitate de 15% din salariul de bază, prevăzut de art.3 din Legea nr.444/2006, numai anumitor categorii de personal-salariați militari și civili-care gestionează informații clasificate. Prin această hotărâre s-a reținut, în raport cu definiția discriminării,că nu se poate reține întrunirea cumulativă a elementelor privind un tratament de deosebire, restricție,excludere, preferință, între persoane care se află în situații comparabile și care sunt tratate în mod diferit datorită unuia din criteriile
prevăzute de lege și care are ca scop sau ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Pentru aceste motive, se reține ca fiind incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Întrucât acordarea de despăgubiri persoanelor discriminate, restabilirea situației anterioare și anularea situației create prin discriminare sunt prerogative acordate instanțelor judecătorești prin art.27 din nr.OG137/2000, nu se poate reține că, prin hotărârea pronunțată, prima instanță ar fi depășit atribuțiile puterii judecătorești.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, urmează să se admită recursurile formulate în cauză de către Ministerul Justiției, prin reprezentanți legali, și să respingă recursul formulat de reclamanți și să se modifice sentințele și încheierea recurate.
Analizând recursurile formulate de Ministerul Finanțelor Publice, prin prisma motivelor prevăzute de art. 3041și 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se reține că acestea sunt nefondate, în mod corect prima instanță reținând că recurentul are calitate procesuală pasivă în cauză.
Astfel, se reține că, potrivit disp. art. 49 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 312 Cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul formulat de Ministerului Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, împotriva sentinței civile nr.2112/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași și împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale nr.819/29.10.2007 pronunțate de Tribunalul Iași pe care le modifică în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, a, a, -, -, negrilăElena, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL IAȘI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge recursurile declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, împotriva sentinței civile nr.2112/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași și împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale nr.819/29.10.2007 pronunțate de Tribunalul Iași.
Respinge recursul declarat de reclamanții, a, a, -, -, negrilăElena, împotriva sentinței civile nr.1853/05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
15.05.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu
