Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2544/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2544/R/2009
Ședința publică din data 17 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Sergiu Cătălin Boboș Dana
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 316 din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr-, privind și pe intimata CN SA - DIRECȚIA REGIONALA DE POȘTĂ C, având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentului - avocat A și reprezentantul intimatei - consilier juridic.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată depusă la dosar întâmpinare, formulată de pârâtă la data de 16 noiembrie 2009, comunicându-i-se un exemplar reprezentantului recurentului care arată că a lecturat-o și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegația de reprezentare și arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune și nici invocate excepții, Curtea declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, respectiv modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei să achite contravaloarea îndemnizației de șomaj pentru luna martie 2009, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs. În esență, arată că dreptul la șomaj al reclamantului s-a deschis la data de 01.03.2009 iar datorită faptului că nu deținea toate actele de la angajator din culpa acestuia, reclamantul a fost prejudiciat cu echivalentul îndemnizației de șomaj pe o lună. Instanța greșit a reținut culpa concurentă a părților căci neînregistrarea cererii pentru obținerea îndemnizației de șomaj se datorează exclusiv culpei pârâtei care nu a făcut declarațiile legale și nici nu a completat carnetul de muncă al reclamantului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea ca nefondat a recursului având în vedere că nu poate fi reținută culpa exclusivă a societății. Adeverințele au fost înregistrate la unitatea pârâtă doar la data de 25.03.2009. Acesta a fost motivul pentru care acestea au fost expediate ulterior acestei date. Ultimul virament s-a realizat la data de 31.03.2009 prin urmare apreciază că nu au fost afectate drepturile reclamantului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 316 din 15 iulie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-au respins ca neîntemeiate cererile reclamantului îndreptate împotriva pârâtei Compania Națională Poșta Română - Direcția Regională de Poștă C-, având ca obiect obligarea pârâtei la plata contravalorii indemnizației de șomaj aferentă lunii martie 2009, respectiv la plata contribuțiilor individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
S-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata cererii având ca obiect obligarea pârâtei de a completa carnetul de muncă privitor la perioada 15.08.2008-1.03.2009.
S-au compensat integral cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între reclamant și pârâtă s-au desfășurat raporturi de muncă în temeiul contractului de muncă pe perioadă nedeterminată, care au încetat urmare a concedierii reclamantului de către pârâtă, determinată de reducerea postului acestuia la data de 1 martie 2009.
La termenul de judecată din 13 iulie 2009 reclamantul a solicitat instanței să ia act de renunțarea la judecată în ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la completarea carnetului de muncă, întrucât pe parcursul judecății cauzei această obligație a fost îndeplinită.
Instanța sesizată cu petitele privitoare la obligarea pârâtei la virarea către bugetul de stat a tuturor obligațiilor fiscale datorate în virtutea contractului de muncă și obligarea pârâtei la plata indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009 apreciat ca neîntemeiate aceste cereri.
S-a reținut că din adeverința eliberată de " Management", precum și din adeverințele emise de pârâta Direcția Regională de Poștă C-N reiese că au fost virate de către angajatorul de care s-a dispus detașarea cât și de pârâtă toate contribuțiile individuale reținute, precum și contribuțiile datorate de angajator pentru fondul de șomaj, datorate în virtutea raporturilor de muncă cu reclamantul, cu mențiunea că ultimul virament a fost operat în data de 23 martie 2009.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009, tribunalul a reținut că la data de 04 martie 2009 reclamantul a solicitat în scris pârâtei întocmirea și transmiterea dosarului de șomaj către Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N, revenind apoi cu cererea nr. 235/25 martie 2009 pentru eliberarea unei adeverințe cu veniturile de care a beneficiat, în scopul întocmirii dosarului de șomaj.
Reclamantul a făcut dovada că i-au fost stabilite drepturile de șomaj începând cu 01 aprilie 2009 și până în 1 iulie 2010, fără a proba însă că în perioada 1 martie 2009 - 1 aprilie 2009, s-a adresat Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N în scopul luării în evidență și acordării indemnizației și a fost refuzat pe considerentul că pârâta nu și-a achitat obligațiile fiscale ce-i reveneau, ori pentru neîndeplinirea altor formalități ce se impuneau a fi întocmite de fostul angajator.
Față de cele de mai sus, instanța prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata obligațiilor fiscale datorate fondului de șomaj și obligarea la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009, odată ce în cauză s-a probat virarea acestor contribuții, iar în lipsa cererii exprese a reclamantului adresată Agenția Județeană de Ocupare și Profesională B-N în intervalul 1 martie 2009 - 1 aprilie 2009 de acordare a indemnizației de șomaj pe considerente de neplată a obligațiilor fiscale de către pârâtă, nu a putut fi reținută o culpă exclusivă a acesteia în producerea pretinsului prejudiciu.
Pe de altă parte, s-a reținut că deși Decretul nr. 92/1976 obligă expres pe angajator să completeze, printre alte mențiuni în carnetul de muncă retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta - art. 1 alin. 1 - precum și ca, la încetarea activității carnetul de muncă să fie înmânat titularului cu toate mențiunile la zi, această obligație a fost nesocotită de pârâtă, completarea mențiunilor referitoare la salariul realizat de reclamant în perioada 15.08.2008 - 01.03.2009 având loc doar pe parcursul judecății așa cum rezultă din adresa de la fila 53, prin care reclamantului i-a fost solicitată trimiterea carnetului de muncă la " Management", precum și din mențiunile înscrise în carnetul de muncă și privitoare la salariu, operate în 26 martie 2009, ulterior datei de 1 martie 2009 când raporturile de muncă dintre pârâtă și reclamant au încetat.
În final s-a apreciat că potrivit art. 36 din Legea nr. 76/2002 reclamantul s-a aflat în imposibilitatea de a dovedi vechimea sa în muncă, ce este asimilată cu stagiul de cotizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii și obligarea pârâtei CN POȘTA ROMÂNĂ SA, DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C-N la plata contravalorii indemnizației de șomaj pentru luna martie 2009 și la plata tuturor obligațiilor aferente drepturilor salariale către buget.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că pârâta nu și-a îndeplinit toate obligațiile legale în ceea ce privește încetarea raporturilor de muncă cu reclamantul și în consecință a fost în imposibilitate de a beneficia de indemnizația de șomaj pentru luna martie 2009, deoarece unitatea avea obligația de a înscrie în carnetul de muncă orice modificare intervenită în executarea contractului de muncă în termen de 15 zile de la data producerii lor, precum și predarea Carnetului și de asemenea, pârâta avea obligația de a achita toate obligațiile către bugetul de stat, șomaj, etc, precum și de a comunica către AJOFM declarațiile necesare, pentru ca reclamantul să poată beneficia de indemnizația de șomaj.
Recurentul susține că în data de 4 martie 2009 și 23 martie 2009 solicitat pârâtei să-i elibereze toate actele necesare întocmirii dosarului de șomaj, dar aceasta i-a eliberat actele necesare doar în luna aprilie, astfel că nu a putut beneficia de indemnizația de șomaj pentru luna martie 2009.
Adeverința nr. 482 din 25 martie 2009 eliberată de Management SA a fost înregistrată la Direcția Regională de Poștă C-N sub nr. 230/6427/30 martie 2009 și expediată în data de 31 martie 2009 la BN, iar adeverința nr. 508 din 26 martie 2009 fost expediat abia în data de 6 aprilie 2009.
Intimata COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C prin întâmpinarea depusă la data de 16 noiembrie 2009 solicită respingerea recursului ca neîntemeiat cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (9-11).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea de Apel a apreciat că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost angajat al unității pârâte în funcția, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în data de 1 martie 2009, când i-a încetat contractul individual de muncă în temeiul art. 65 și 68 din Codul muncii.
Din foaia de evidență depusă la fila 54 din dosarul de fond, reiese că reclamantului i s-a stabilit dreptul pentru șomaj începând cu data de 1 aprilie 2009.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la achitarea contribuțiilor datorate pentru reclamant la fondul de șomaj pentru aceeași perioadă, curtea reține că angajatorul are obligația - potrivit art. 27 din Legea 76/2002 - de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 1%, aplicată asupra salariului de bază lunar brut, sau, după caz asupra veniturilor brute lunare realizate ale salariaților.
Or, din adeverințele emise de pârâtă și societatea unde reclamantul a fost detașat (filele 50-51, 28), acte necontestat de către acesta, instanța retine că i-au fost achitate, anterior începerii litigiului, contribuțiile datorate în baza existenței raportului de muncă, motiv pentru care în mod corect tribunalul a apreciat ca fiind neîntemeiat acest capăt de cerere.
În ceea ce privește cererea privitoare la plata indemnizației de șomaj, curtea reține că potrivit art. 38 alin. 1 lit. a din Legea 76/2002, această indemnizație se acorda la cerere, după caz, de la data încetării raporturilor de muncă.
Potrivit art. 38 alin. 2 indemnizația de șomaj se acorda de la data încetării raporturilor de muncă, dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data.
În caz contrar, dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data încetării raporturilor de muncă, conform art. 38 alin. 3 din același act normativ, indemnizația de șomaj se acorda începând cu data înregistrării cererii.
Or, din actele dosarului rezultă că reclamantul nu a depus la această instituție o cerere in sensul celor prevăzute de lege, deci în termenul de 30 zile de la data încetării raporturilor de muncă, cerere care să îi fie refuzată.
In lumina tuturor acestor considerente, nefiind îndeplinite condițiile antrenării răspunderii civile contractuale a paratei, aceasta nefiind in culpă pentru lipsirea reclamantului de plata indemnizației de șomaj, prima instanță în mod judicios a respins și capătul de cerere privind obligarea paratei la plata sumei reprezentând indemnizația de șomaj aferentă luni martie 2009.
Față de această împrejurări, din care nu rezultă culpa angajatorului, Curtea urmează în temeiul art. 304^1 și art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să resping ca nefondat recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 316 din 15.07.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - - -
Red./
5 ex./16.12.2009
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș Dana
