Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3150/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3150
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 3: Marian
Grefier
*****************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr. 7034/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurent pârât SC SA, reprezentat de avocat lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurent pârât SC SA, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul acordării drepturilor salariale și pe perioada 01.01.2005 - 07.11.2005.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 7034 din 27 noiembrie 2008, Tribunalul Gorj, a admis acțiunea formulată de, împotriva intimatei
A fost obligată intimata să plătească petentului ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale, respectiv, 4000 mc gaze naturale anual,pentru perioada 07.11.2005-31.12.2007, sume actualizate la data plății.
A fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Susținerea intimatei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu poate fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art.154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri;astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce contravaloarea ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata a susținut că a fost introdus în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petentul nu a avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu a beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâta SC SA.
Pârâta SC SA B critică soluția instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit a fost admisă acțiunea și obligată recurenta la plata către intimat a ajutorului material reprezentând contravaloarea cotei de 4400 mc gaze naturale anual, pe perioada 07.11. 2005 - 31 decembrie 2007.
Primul motiv de recurs vizează natura juridică a venitului solicitat de reclamanți. Se arată că venitul la care se referă art. 187 alin.1 din CCM la nivel de ramură și art. 176 CCM nu poate fi considerat drept salariu, ci alt venit reglementat de măsură de protecție socială, avându-se în vedere nevoia specială în care se găsește persoana cărei i se acordă.
Al doilea motiv de recurs pune în discuție regimul prescripției extinctive aplicabil, recurenta susținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 283 lit.e Codul Muncii, fiind astfel aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, ca urmare a faptului că cererea reclamantului nu reprezintă o acțiune pentru plata unor drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, ci reprezintă o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale, alte venituri ce au ca temei contractul colectiv de muncă.
Ultimul motiv de recurs grupează mai multe critici ce vizează fondul cauzei. Se susține astfel că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost inclus în salariul de bază, începând cu anul 1997, acest ajutor nemai acordându-se separat salariaților, sindicatul nu a mai intrat în negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a acestui ajutor, ca urmare a introducerii acestuia în salariul de bază al fiecărui salariat SA, cu respectarea art. 187 CCM.
Se mai arată că prin art. 176 din CCM la nivel de unitate se prevede că la nivelul ajutorul social constând în plata contravalorii cotei de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe anul 1997.
Astfel, începând cu data de 1 iulie 1997, recurenta susține că salariile de bază individuale au fost renegociate sau reașezate, după caz, în limita fondului disponibil incluzând contravaloarea ajutorului reprezentând cota de gaze, iar de atunci și până în prezent acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă din salariu.
În motivarea recursului în drept se invocă dispoz. art. 312 pct.1 și 3 Cod pr.civilă.
Reclamantul, critică sentința arătând că instanța a făcut o interpretare și aplicare eronată a prevederilor prescripției extinctive și a celor din contractul de muncă la nivel de ramură, iar momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție trebuie determinat de la data când a luat naștere dreptul la acțiune adică 31.decembrie 2005, astfel că greșit a fost respinsă acțiunea pe perioada 01.01.2005-07.11.2005.
Recursurile se admit pentru considerentele ce se vor expune:
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că sentința este afectată de motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 Cod.pr.civilă, rap.la art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În raport de criticile invocate de ambele părți privind regimul prescripției extinctive, cât și neacordarea drepturilor neacordate pentru perioada 01.01.2005 -07.11.2005, se poate observa că recurentul reclamant a solicitat plata ajutorului material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale de 4ooo anual pentru perioada 2005-2007, iar instanța a dispus obligarea recurentei pârâte numai pentru perioada 07.11.2005-31.dec. 2007.
Cu privire la perioada 01.01.2005-07.11.2005, instanța nu a motivat care au fost considerentele, pentru care fost respinsă solicitarea recurentului reclamant, nerezultând dacă s-a reținut că pentru această perioadă dreptul la acțiune a fost prescris.
Această situație echivalează cu nepronunțarea instanței asupra acțiunii cu care a fost investită de către recurent reclamant și face ca în cauză să devină incidente prevederile art. 312 alin. 5 Cod.pr.civilă, în condițiile în care nu a fost cercetat fondul cauzei.
Aceste aspecte impun cu atât mai mult ca instanța cu ocazia rejudecării să verifice regimul prescripției extinctive aplicabil cauzei de față și în raport de modul în care va fi rezolvată excepția invocată se va cerceta fondul cauzei în limitele investirii.
Ca atare în temeiul art. 312 Cod pr. civilă se admite ambele recursuri și se casează sentința și se trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantul și pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.7034/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare de instanța de fond.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
3 ex. /29.05.2009.
Jud. fond.
.
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Tamara Carmen Bunoiu, Marian
