Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 35/2010. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 35/R-CM
Ședința publică din 13 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta COMUNA PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.1331/CM din data de 2.11.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile, respectiv: recurenta-pârâtă Comuna -prin Primar, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia-pentru și intimații-pârâți Grupul Școlar Agricol și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare din partea intimatului-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, cu copie pentru comunicare părții adverse.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării recursului și se retrage pentru deliberare asupra acestei excepții.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 20.03.2009, la Tribunalul Argeș, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a formulat acțiune în numele și pentru reclamantul membru de sindicat, în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar Agricol, Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol și Comuna - prin Primar, pentru a fi obligați pârâții la acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute în art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare și de asemenea să fie obligați pârâții, pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, la plata diferențelor de drepturi salariale actualizate în raport de rata inflației, diferențe rezultate ca urmare a neacordării tranșelor suplimentare de vechime.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Așa cum prevede art.50 alin.1, există tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege, care stau la baza calculării drepturilor salariale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, care sunt prevăzute și în anexele nr.OG11/2007. Dar pe lângă aceste tranșe de vechime stabilite de lege, exista si cele trei transe suplimentare de vechime la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învățământ, dar care nu sunt aplicate în sistemul de învățământ preuniversitar.
Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime. In acest fel, daca nu se aplica aceasta creștere a coeficientului de ierarhizare la prima dintre cele trei transe de vechime suplimentare, toate drepturile salariale stabilite ulterior sunt greșit calculate.
Concluzionează reclamantul că salarizarea personalului didactic din învățământ se face potrivit dispozițiilor Legii nr.128/1997, astfel că trebuie respectat și art.50 alin.1 și 2, deoarece aceste prevederi legale nu au fost abrogate prin nici un alt act normativ.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 și art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003.
La data de 29.07.2009, pârâta Comuna a înaintat la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, în raport de dispozițiile art.2 pct.2 și art.8 alin.2 din Ordinul 3351/2006.
Prin încheierea din data de 29.10.2009, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta Comuna prin întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.1331/CM din 2 noiembrie 2009, Tribunalul Argeșa admis acțiunea și a obligat pe pârâții Grupul Școlar Agricol și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol să calculeze și să plătească reclamantului drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 al.1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 20.03.2006 și până la data de 02.11.2009, în funcție de perioada efectiv lucrată de reclamant, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Comuna să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Pârâții Grupul Școlar Agricol și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol au fost obligați să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 30 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul, membru de sindicat, este profesor la Grupul Școlar Agricol, fiind cuprins în tranșa de vechime în învățământ de peste 30 de ani.
Conform art.50 alin.1 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea 128/1997.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998 (care de altfel nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din HG 467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din HG 467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii 29/1990 (în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 01.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea 154/1998 și raportat la anexa nr.VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prev. de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.
Începând cu data de 01.04.2000, prin nr.OUG8/2000, au fost introduse în Legea 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de OG 11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea 128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare"
Ca atare, tribunalul a reținut că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale, cu caracter special care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii 128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii 128/1997 ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997).
Legea 128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii 128/1997 prin OG 39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Nu se poate susține că noile tranșe de vechime stabilite prin HG nr.467/1997 includ în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), întrucât pe de o parte legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
Dintr-o analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la altul, nu rezultă o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special, corespunzător vechimii în învățământ, alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Potrivit disp.art.167 alin.2 din Legea 84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin.3 teza a II - a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea 84/1995). Potrivit alin.5 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite, iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T, precum și structura sa teritorială, respectiv Inspectoratul Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de competența socială obiect a prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul acestora.
Așa fiind, în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pe pârâții Grupul Școlar Agricol și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol să calculeze și să plătească reclamantului drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 al.1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 20.03.2006 și până la data de 02.11.2009, în funcție de perioada efectiv lucrată de reclamant, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art.161 alin.4 Codul muncii.
Având în vedere prevederile Legii 215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, pârâta Comuna a fost obligată să vireze pârâților Grupul Școlar Agricol și Centrul Bugetar Grupul Școlar Agricol fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Comuna - prin Primar, la 16 decembrie 2009, susținând că este nelegală și netemeinică pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se constată că recursul formulat de pârâtă este tardiv declarat.
Potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs împotriva hotărârilor pronunțate în această materie este de 10 zile de la data comunicării hotărârii instanței de fond.
În speță, sentința civilă nr.1331/CM/2 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost comunicată recurentei la data 25 noiembrie 2009, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare aflat la dosar (fila 48), pe care există semnătura și ștampila de primire a acesteia.
Recursul a fost declarat de pârâtă la data de 16 decembrie 2009, deci peste termenul imperativ de 10 zile prevăzut de lege, așa încât acesta, în raport de dispozițiile legale mai sus-citate, se va respinge ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâta COMUNA - PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.1331/CM din data de 2 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, intimați fiind SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA,cu sediul în P,--6, județul A, în numele și pentru membrul de sindicat și pârâții GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL și CENTRUL BUGETAR GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL,cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.6/15.01.2010.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase