Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SecțiaLitigii de muncă și

asigurări sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 360

Ședința publică din data de 23 februarie 2009

PREȘEDINTE: Florin Dogaru

JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea

JUDECĂTOR 3: Maria

GREFIER:

Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de pârâta-recurentă Universitatea de Vest T împotriva sentinței civile nr. 3129/29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat Sindicatul Universitas, în numele membrului de sindicat, având ca obiect drepturi bănești.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 februarie 2009 încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care a fost amânată pronunțarea la data de 23 februarie 2009.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată.

Prin sentința civilă nr. 3129 din 29.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul Sindicatul Universitas, în numele salariatei, membru de sindicat, în contradictoriu cu pârâta Universitatea de Vest

A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a drepturilor salariale cuvenite și neachitate, aferente perioadelor 01.01.2003-30.09.2003; 01.10.2003-30.09.2004 și respectiv 01.10.2004-30.09.2005, cuantificate la nivelul sumei de 55.086 pe calea contraexpertizei contabile judiciare, efectuată în cel de al doilea ciclu procesual de către experții contabili, și, a obligat aceeași pârâtă să achite în contul Biroului de Expertize Judiciare Contabile pendinte Tribunalul Timiș deschis la CEC - Sucursala T, suma de 5.000 lei, cu titlu de diferență onorariu expert, a obligat aceeași pârâtă la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată avansate de către cel din urmă pe întreaga durată a derulării activității judiciare pendinte, în cuantum de 2.586,88 lei.

Tribunalul a reținut că angajatorul pârât a stabilit în mod eronat drepturile salariale cuvenite reclamantului întrucât nu a luat în calcul la stabilirea acestora norma didactică prevăzută de art.81 lit. c din Legea nr.128/1997 și nici coeficienții de multiplicare prevăzuți de OUG nr.196/2002, respectiv OUG 38/2004.

Din raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul asistent Casap, în primul ciclu procesual, rezultă că pârâta a neglijat norma didactică și indicii de multiplicare legali, acordând drepturi salariale inferioare celor la care reclamantul era îndreptățit.

Legea nr.128/1997 reprezintă o lege specială ce reglementează salarizarea cadrelor didactice într-un regim special, din care rezultă că foaia de prezență este documentul de bază pentru plata drepturilor salariale, iar pentru stabilirea acestora se utilizează prevederile art.87 conform cărora salarizarea personalului didactic se stabilește, între altele, și în funcție de norma didactică, alături de funcția didactică, titlu științific, vechimea recunoscută în învățământ, condițiile specifice în care-și desfășoară activitatea precum și calitatea activității didactic-o științifice, stabilite pe baza procedurii de evaluare anuală.

Spre exemplu, în cazul unui conferențiar, așa cum este cazul reclamantei, norma didactică se situează între 7-9 ore convenționale pe săptămână, în realitate aceasta a fost de 21 de ore pe săptămână în anul universitar 2002-2003, de 22 de ore în anul universitar 2003-2004, și respectiv de 24 sau 76 ore în anul universitar 2004 - 2005.

Se observă că singurul element ce diferențiază salariu unui cadru didactic de al altuia, având aceiași funcție, vechime și titlu, este norma didactică pentru că altfel, în situația în care cadrele didactice ar avea aceiași funcție, titlu și vechime, cu prestarea a 40 de ore pe săptămână, ar avea salariu egal, ceea ce este contrazis de statele de plată invocate de pârâtă.

Așadar, numărul de ore din norma didactică este mai mare decât numărul de ore prevăzut de art. 81.

În aceste condiții, contrar celor susținute de pârâtă, nu se aplică prevederile generale ale Codului muncii, întrucât salarizarea în învățământul superior se face conform unor legii speciale printre care Legea nr.128/1997.

Deoarece pârâta a încărcat norma didactică cu ore suplimentare, aceasta conduce la ideea de plată a acestor ore, asociată sporului legal, calculându-se norma didactică conform art. 81 din Legea nr. 128/1997, care prevede la lit. b, pentru un conferențiar universitar 7-9 ore.

de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul superior cuprind limite minime și maxime, pentru fiecare funcție didactică, pentru care norma didactică este constituită legal, conform art. 80 și 81 din legea arătată.

Ca atare, a conchis tribunalul, la stabilirea drepturilor salariale se ia în considerare norma didactică, care cuprinde activitățile prevăzute la art.80 și care se stabilește conform art. 81 din Legea nr. 128/1997, și nu norma de muncă, așa cum în mod eronat susține pârâta.

În acest context, tribunalul a reținut doar concluziile raportului de expertiză întocmit în primul ciclu procesual de expertul Casap, care a demonstrat că pârâtul a acordat drepturi salariale inferioare, ignorând norma didactică și indicii de multiplicare prevăzuți de lege.

Împotriva sentinței Tribunalului Timișa declarat recurs pârâta Universitatea de Vest T, solicitând modificarea în tot a sentinței și respingerea cererii formulată de reclamantă.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit tribunalul a reținut drepturile salariale pentru, deoarece din rapoartele de expertiză efectuate rezultă că modul de calcul al drepturilor salariale a fost stabilit corect de către pârâtă, neputându-se înlătura concluziile a trei experți prin trimitere la o altă lucrare de expertiză realizată de către expertul asistent Casap.

În drept recurenta a invocat motive de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9, art. 3041și art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă.

Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prevăzute de art. 304, raportat la art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă combinat cu art. 3041Cod procedură civilă se reține că acesta este nefondat.

Criticile recurentei, raportat la temeiul de drept al recursului vizează motivarea hotărârii și legalitatea acesteia.

Sub aspectul motivării hotărârii - art. 304 pct.7 Cod procedură civilă - Curtea va reține că aceasta a fost amplu motivată prin structurarea și detalierea argumentelor, în considerente de natură a susține soluția adoptată de către instanță în dispozitiv.

Cu alte cuvinte hotărârea atacată cu recurs este bine motivată, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, ceea ce ar lipsi de conținut soluția adoptată în dispozitiv.

Ca atare acest motiv de recurs nu se regăsește în speță.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va reține că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a art.80 și următorii din Legea 128/1997, dar mai ales cu interpretarea judicioasă a acestor dispoziții legale prin raportare la acte normative cu caracter special incidente în cauză sau a dispozițiilor din Codul muncii.

În această ordine de idei, în mod corect tribunalul a dat eficiență concluziilor raportului de expertiză întocmit de expertul asistent Casap, deoarece aceste concluzii se coroborează și sunt susținute de dispozițiile art.81 din Legea nr. 128/1997, în timp ce concluziile celorlalți experți, vin în contradicție cu textul de lege menționat.

În concluzie, sub aspectul legalității hotărârii, Curtea va reține că aceasta a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale menționate mai sus, împrejurare ce plasează acest motiv de recurs în afara cadrului speței.

Neexistând, în speță nici unul dintre motivele de modificare sau casare prevăzute la art. 304 Cod procedură civilă, Curtea va proceda la respingerea recursului.

Conform prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatului Sindicatul Universitas suma de 238 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Universitatea de Vest T împotriva sentinței civile nr. 3129/29 septembrie 2008, dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Obligă pe pârâtă să plătească intimatei 238 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

23 februarie 2009, în ședință publică.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. /14.04. 2009

Tehnored.: M/ 2 ex./14.04. 2009

Prim inst.: și

Președinte:Florin Dogaru
Judecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Timisoara