Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4018/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4018
Ședința publică din data de 16 Iunie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2009, privind recursul declarat de reclamanții, A, -, ia, -, C, -, -, -, -, -, Pîrîu, -, ( ), -, -, C, ia, - și, împotriva sentinței civile nr.53/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj, având ca obiect, drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.06.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 16.06.2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.53/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, A, -, ia, -, C, -, -, -, -, -, Pîrîu, -, ( ), -, -, Șrală, C, ia, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Dolj, Ministerul Economiei și Finanțelor și autoritatea consultativă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești - acordare spor confidențialitate
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar în cadrul Tribunalului Dolj, calitate in care au sustinut că au obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției (art. 78 din Legea 567/2004), astfel că sunt îndreptățiți să primească sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității, iar prin neacordarea acestuia sunt discriminați în raport cu categoriile de persoane cărora li se acordă acest spor.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești, respectiv personalul auxiliar, drepturile de care beneficiază formează obiectul unor reglementări speciale, care nu au prevăzut insa și sporul de confidențialitate solicitat de reclamanți.
Față de prevederile Ordonanței nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Curtea urmeaza sa retina că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile în materie beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu al personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte -personal auxiliar funcționari publici, demnitari, alți salariați. Diferența de tratament are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.
Situația personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Astfel, principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Reclamanții au formulat recurs împotriva sentinței 53/2008 a Curții de APEL CRAIOVA, pe care o consideră netemeinică și nelegală solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea acțiunii.
Critică sentința pentru aplicarea greșită a prevederilor Art.3 al.1 din OG 19/2000, privind criteriile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională s-a prevăzut un spor de 15% din salariul lunar sau solda de bază pentru păstrarea confidențialității.
Acest spor a fost prevăzut pentru Consiliul Național al Combaterii, Discriminării prin OG 137/2000, cât și pentru personalul de lucru al Guvernului, Administrația prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Consiliul Legislativ, aceeași obligație de confidențialitate fiind impusă și reclamanților, prevăzută de art.78 din Legea 567/2004, fiind o clauză legală și obligatorie raporturilor de muncă.
Legiuitorul instituind această obligație profesională se impune șli obligația sinalagmatică de contraprestație salarială, spre a nu se crea o discriminare salarială prohibită de normele legale și Constituție.
Ministerul Justiției și P: D, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că este nelegală și va fi modificată.
Sunt întemeiate criticile prin care se susține că instanța de fond a ignorat existența unei evidente discriminări între reclamanți și celelalte categorii de personal din autoritățile statului pentru care este prevăzut prin legi speciale sporul de confidențialitate corelativ obligației păstrării confidențialității în relațiile de muncă, așa cum este și în cazul reclamanților, pentru care păstrarea confidențialității este o obligație stabilită prin art.78 din Legea 567/2004 și se impune acordarea sporului.
În scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, legiuitorul a adoptat acte normative care să stimuleze salariații din sectoarele unde se manipulează astfel de informații, acest stimulent fiind sporul de 15%, acordat majorității salariaților din autoritățile statului, fiind elocventă prevederea din art. 15 (1) din OG 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale ale funcționarilor publici și se acordă nu numai funcționarilor publici, ci și altor categorii de salariați ai altor autorități, iar personalul autorității judecătorești gestionează informații confidențiale, ceea ce impune acordarea în mod corelativ a stimulentelor sporului de 15%.
Este aplicabil în cauză principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor, fără privilegii și discriminări, instituit de art.16 din Constituția României și art. 14 din CEDO.
De altfel, ÎCCJ prin decizia nr.46 din 15.12.2008 pronunțată în interesul legii, a constatat că potrivit art. 78 al.1 din Legea 567/2004, personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și Parchetelor de pe lângă acestea i se cuvine sporul de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut lunar și dezlegarea acestei probleme de drept dată de ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe conform art. 329(3) pr-.civilă, așa încât se impune admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
Se impune a se face însă distincția între perioada de la data de la care vor fi acordate drepturile, deoarece, pentru reclamanții care au calitate de personal auxiliar, drepturile se cuvin de la 01 ianuarie 2005, conform art.78 din legea nr.567/2004 ( intrată în vigoare în ianuarie 2007) iar pentru personalul conex începând cu 08 octombrie 2007 conform art. 901din nr.OG100/2007 intrată în vigoare cu 08 octombrie 2007, de modificare și completare a Legii nr. 567/2004 conform căreia prevederile Legii nr.567/2007 se aplică și personalului conex.
În consecință, Curtea apreciază întemeiate criticile formulate și în baza art.312 pr.civilă, va admite recursul și va modifica sentința în sensul admiterii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, A, -, ia, -, C, -, -, -, -, -, Pîrîu, -, ( ), -, -, C, ia, - și, împotriva sentinței civile nr.53/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința și pe fond, admite acțiunea în parte.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților sporul de 15% începând cu ianuarie 2005 pentru personalul auxiliar și începând cu octombrie 2007 pentru personalul conex și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pe viitor, sumele urmând a fi actualizate la data plății și să facă mențiunile în carnetele de muncă.
Respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.3
/ și
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mariana Pascu, Ligia Epure
