Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.439/
Ședința publică din 17 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâtul CONSILIUL LOCAL G, cu sediul în-, Jud.G și recurenții MUNICIPIUL G - REPREZENTAT DE. și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr.252/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G- reprezentant legal al intimaților-reclamanți, G, și intimatul - pârât LICEUL TEORETIC, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:intimatul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G- reprezentant legal al reclamanților - consilier juridic cu delegație la dosar,lipsă fiind recurentul-pârât CONSILIUL LOCAL G, recurenții MUNICIPIUL G - REPREZENTAT DE. și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, intimații-reclamanți, G, și intimatul - pârât LICEUL TEORETIC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier;după care:
Reprezentantul intimatului SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, din oficiu invocă excepția inadmisibilității recursului declarat de recurenții MUNICIPIUL G - REPREZENTAT DE și PRIMARUL MUNICIPIULUI G întrucât nu au fost părți în cauză la instanța de fond.
Reprezentantul intimatului,pe excepția invocată precizează că este de acord solicitând respingerea recursului declarat de recurenții MUNICIPIUL G - REPREZENTAT DE și PRIMARUL MUNICIPIULUI G ca inadmisibil. Pe fondul cauzei solicită respingerea recursului declarat de pârâtul Consiliul Local
CURTEA
Asupra recursului de față înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.252/09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galațis -a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, G, reprezentați prin SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G și pârâții CONSILIUL LOCAL G, LICEUL TEORETIC
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamanți, a diferențelor de drepturi salariale neacordate, actualizare cu rata inflației la data plății, reprezentând tranșele suplimentare de vechime, pentru 30,35 și 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu 08.12.2005, corespunzător perioadei lucrate de către fiecare reclamant.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr.7956/121/22.02.2008 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții, G, reprezentați de Sindicatul Învățământului Preuniversitar G, au solicitat în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL G și Liceul Teoretic " " G obligarea acestora la plata drepturilor salariale neacordate - reprezentând sporul pentru tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 și 2 din Legea 128/1997, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată cu indicele de inflație.
Motivându-și în fapt cererea, a arătat că în art. 50 al. 1 și 2 din Legea 128/1997 sunt reglementate tranșele suplimentare de vechime că reclamanții îndeplinesc condițiile de vechime pentru a beneficia de tranșele suplimentare, dar nu le-au fost acordate aceste drepturi.
În dovedirea cererii reclamanții au solicitat administrarea probei cu acte, depunând la dosar adeverințe eliberate de pârâta Liceul Teoretic G privind calitatea lor de cadre didactice și vechimea în muncă.
În drept, au invocat art. 50 al 1,2 din Legea nr.128/1997.
Pârâții, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 167 din Legea 128/1997, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite în ceea ce privește cheltuielile de personal revine consiliului local în raza căruia se află unitatea de învățământ.
Nu are relevanță dacă sumele corespunzătoare au fost sau nu trecute în buget, de vreme ce acest aspect nu poate fi imputat reclamanților.
În acest fel se justifică și calitatea procesuală pasivă a pârâtului Consiliul Local
Reclamanții - membri ai Sindicatului Învățământului Preuniversitar G - sunt salariați ai unității de învățământ pârâte și au o vechime de peste 30 de ani, așa cum rezultă din tabelul aflat la fila 10 din dosar, precum și din adeverințele de la filele 16-25.
Potrivit dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 128/1997:
(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
(2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Dispozițiile legale sus-arătate sunt imperative, unitatea de învățământ în care sunt încadrați reclamanții, având obligația ca la împlinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani (în funcție de situația concretă a fiecărui reclamant) să acorde acea creștere a coeficientului de ierarhizare.
Potrivit art. 287 Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că articolul indicat a fost respectat și că reclamanții au primit sumele corespunzătoare, și nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi făcut inaplicabil în cauză art. 50 din Legea 128/1997.
Față de aceste considerente instanța a admis acțiunea, a obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale neacordate reprezentând c/val tranșelor suplimentare de vechime, începând cu data de 8.12.2005 la zi. În concret, angajatorul va verifica în ce categorie de vechime se aflau reclamanții la data de 8.12.2005 și, în măsura în care era de peste 30 de ani, va aplica creșterea coeficientului de ierarhizare corespunzătoare din această dată și apoi creșterile ulterioare de la 35/ respectiv 40 de ani, de la data împlinirii condiției de vechime. Dacă la data de 8.12.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula și achita de la data împlinirii condiției de vechime. Pentru fiecare reclamant se va lua în calcul perioada efectiv lucrată.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bănești până la data plății efective, tribunalul a considerat-o întemeiată, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum și a faptului că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții le datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.
Aceasta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâtele Consiliul Local G, Municipiul G, Primarul mun. G, criticând soluția dată de prima instanță doar sub aspectul respingerii excepției calității procesuale pasive.
Astfel, au considerat că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu există nici o obligație privind asigurarea sumelor de plată sau a stabilirii necesarului cheltuielilor de personal în sarcina consiliilor locale.
Instituțiile recurente nu au calitatea de angajatori ai reclamanților pentru a putea sta în proces în calitate de pârâți iar statele de plată au fost întocmite de către unitățile de învățământ care au personalitate juridică.
De asemenea, atât cadrele didactice cât și personalul didactic auxiliar și administrativ sunt angajații instituțiilor de învățământ care au personalitate juridică și în conf.cu disp.art.154 și următoarele din Codul muncii, obligația e plată a drepturilor salariale incumbă angajatorului, adică unității de învățământ.
În consecință, nu poate fi chemată în judecată o autoritate a administrației publice local, în speță, Consiliul Local G sau Primarul mun. G pentru a răspunde de fondurile bugetului de stat.
Unitățile de învățământ sunt subordonate Ministerului Educației, Cercetării și T prin intermediul Inspectoratului Școlar al jud. G, conform disp. art. 141 și 142 din Legea nr. 84/1995.
Hotărârea Guvernului nr.741/2003 privind organizarea și funcționarea stabilește atribuțiile acestui minister, iar printre aceste atribuții se numără și aceea de a asigura și monitoriza modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare desfășurării procesului de învățământ și educație (art.2 al.1 lit.s).
În aceste condiții instituia ar fi formulat la fondul cauzei, în temeiul disp. art.60 - 63 Cod procedură civilă cerere de chemare în garanție a Guvernului României prin Ministerul d e Finanțe reprezentat de G pentru ca în cazul în care va cădea în pretenții,instituțiile menționate să fie obligate să îi despăgubească cu fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate de către reclamanți.
Au solicitat admiterea recursului, a excepției invocate, modificarea în tot a sentinței civile pronunțată de Tribunalul Galați și respingerea acțiunii cu consecința obligării doar a pârâților Guvernul României prin Ministerul d Finanțe reprezentat de G și a Ministerului Educației, Cercetării și T la plata fondurilor solicitate, invocând în drept, disp. art. 304 pct. 8 și 9.pr. civilă.
Din oficiu, în baza disp. art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 2.pr. civilă, instanța a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de către recurenții Municipiul G și Primarul mun. G, aceștia nefiind părți în dosarul de fond.
Excepția este întemeiată deoarece recursul nu poate fi introdus decât de persoanele care au avut calitatea de părți la judecarea în fond a pricinii astfel că, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge recursul declarat de către recurenții Municipiul G și Primarul mun. G ca fiind inadmisibil.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurenta Consiliul Local G cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ.Curtea apreciază acestea este nefondat față de următoarele considerente:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Consiliul Local G, se apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică pentru următoarele motive.
Potrivit nr.OUG 23/2001, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În baza nr.HG 538/2001, dată în aplicarea nr.OUG 32/2001, au fost aprobate Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat care au prevăzut că bugetele instituției de învățământ preuniversitar se aprobă de către consiliul local, conform art. 16 din nr.HG 538/2001 și nr.OUG 45/2003.
De asemenea, potrivit aceleiași hotărâri de guvern, execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, respectiv deschiderea creditelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face de către ordonatorul principal de credite, care este primarul unității administrativ teritoriale, căreia îi este arondată instituția de învățământ preuniversitar.
Este adevărat, că, după aprobarea legilor bugetului de stat, unele din venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrativ teritoriale sunt repartizate de Consiliul Județean, dar în final, derularea tuturor fondurilor pentru cheltuielile pentru salarii ale unităților de învățământ preuniversitar se face prin pârâții Consiliul local și Primar.
Deci, având în vedere actele normative mai sus menționate, instanța apreciază că recurenta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză întrucât aceasta are rolul de a asigura fondurile necesare plății salariului reclamantului.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin.1 pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Consiliul Local
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CONSILIUL LOCAL G, cu sediul în-, Jud.G împotriva sentinței civile nr.252/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în-, jud.G și MUNICIPIUL
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./11.05.2009
Tehnored./2 ex./ 14 Mai 2009
Fond:-
Asistenți jud. C-tin-
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
